Euronews.green scrie că sistemul alimentar global este responsabil pentru o treime din toate emisiile de gaze cu efect de seră, în vreme ce pentru producția alimentară, consumăm anual circa 70% din resursele noastre de apă. Cu toate acestea, experții de la Programul Alimentar Mondial avertizează că o treime din alimentele pe care le producem anual sunt irosite într-un fel sau altul.

Există alți cercetători în lume care spun că, deși avem acces la o resursă alimentară foarte mare, 258 de milioane de oameni de pe glob se află într-un mare risc de nesiguranță alimentară.

Unii spun că schimbarea trebuie să încearpă de jos, motiv pentru care „există o conștientizare tot mai mare a beneficiilor pe care le are agricultura regenerativă, dar și în legătură cu efectele dăunătoare pe care le are supraconsumul de proteină animală sub formă de carne sau de lactate”, spune Philip Lymbery, CEO-ul Compassion in World Farming.

Reducerea deșeurilor alimentare este cea mai importantă măsură

Din păcate, problema deșeurilor alimentare este și cea mai mare dintre ele. Altfel, am avea în prezent suficientă mâncare pentru a hrăni chiar și populația de aproape 10 miliarde de locuitori, pe care am putea-o atinge în anul 2050.

Asta înseamnă că mâncarea pe care o irosim anual poate fi folosită pentru a satisface nevoile a două miliarde de oameni.

58% din mâncarea distrusă la nivel de ferme provine din Europa, America de Nord, China, Japonia și Coreea de Sud, deși aceste țări sunt casa a doar 37% din populația planetei.

În plus, în UE, fiecare persoană irosește în medie 173 de kilograme, iar deșeurile alimentare reprezintă 6% din amprenta de carbon a blocului. Oficialii UE vor să rezolve această problemă, prin reducerea deșeurilor alimentare în magazine, în restaurante și chiar în gospodării cu 30% per cap de locuitor înainte de finalul lui 2030, plus încă 10% din producția de alimente.

Revoluția producției agricole sustenabile

Și sistemele agricole trebuie să se schimbe, așa cum am scris mai sus, iar acest lucru nu este doar de datoria companiilor. Autoritățile din lumea întreagă trebuie să acționeze pentru a se asigura că sistemul alimentar se poate susține pe sine, dar și planeta.

Uniunea Europeană a acționat deja în acest sens, cu un set de măsuri menit să păstreze sănătatea solului, dar care să ne asigure o rezervă alimentară suficientă pentru a ne hrăni atât pe noi, cât și generațiile viitoare. Măsurile, spun oficialii, vor aduce, pe termen lung, beneficii economice, sanitare, sociale și de mediu pentru toți cetățenii.

Ele vor ajuta la dezvoltarea zonelor rurale mai prospere și la crearea unui sistem alimentar mai sigur, iar Europa ar putea ajunge în fruntea inovatorilor pentru sectorul agro-alimentar.

Există mai multe companii în lume care acționează pentru a dezvolta un sistem agricol regenerativ și sustenabil, cum ar fi PepsiCo și Walmart, care investesc 120 de milioane de dolari în practici verzi pentru bazele industriei alimentare.

Agricultura regenerativă este esențială pentru viitorul sistemului alimentar, dar nu numai, întrucât solurile sănătoase sunt și casa ecosistemelor și a milioanelor de ființe care locuiesc acolo. Experții de la Organizația pentru Alimentație și Agricultură (FAO), spun că peste 90% din suprafața solului cultivabil riscă să devină infertil sau să se deșertifice până în 2050 dacă nu acționăm acum.

„Trebuie să creștem procesul de fertilizare a solului. Cum putem face asta? Restaurând rutina naturii. Putem aduce animalele pe terenurile respective, ca parte a procesului de agricultură prin rotație, iar astfel putem restabili fertilitatea solurilor”, explică Philip.

Alternative la carne și mai puțină carne consumată, în general

Și carnea pe care o consumăm este o parte periculoasă din puzzle, iar cercetătorii sugerează că în jur de 60% din bolile care apar sunt cauzate de consumul de carne de la animalele sălbatice, dar și cele domestice. Astfel, carnea cultivată poate juca un rol foarte important în acest sens, deoarece ne ajută să nu mai sacrificăm animale, să reîntrebuințăm terenurile folosite pentru creșterea acestora, dar ea reprezintă și o alternativă mult mai sănătoasă și cu riscuri mult mai mici.

Și reducerea consumului de carne la zero reprezintă o alternativă, mai ales în Emisfera Nordică, unde consumul de carne este ceva mai ridicat. În UE, consumul anual de carne pe cap de locuitor ar putea scădea la 67 de kilograme până în 2031, comparativ cu cantitatea consumată în prezent, de 69.8 kilograme.

Deși poate părea o scădere substanțială, experții de la Greenpeace cred fix opusul. Ei spun că nu este de ajuns, iar consumul de carne în UE trebuie redus cu 71% până în 2030, respectiv 81% până în 2050 pentru a putea observa beneficiile.