În acest sens, am aflat la Green Start-Up Sustainability Forum & Awards punctul de vedere al Dianei Anda Buzioanu, deputat USR și vicepreședinte în Comisia pentru mediu și echilibru ecologic, în legătură cu elementele care vor transforma România într-o țară cu impact redus asupra mediului și cu proiecte implementate care să simplifice viața oamenilor care trăiesc în mediul urban.

Întocmite de Organizația Națiunilor Unite în anul 2015, Obiectivele de Dezvoltare Durabilă reprezintă 17 obiective de care trebuie să ținem cont atunci când ne gândim la dezvoltarea sustenabilă a comunităților viitorului. Printre aceste obiective se numără și lipsa sărăciei și a foametei, dar și dezvoltarea și accesul la un sistem educațional de calitate și reducerea inegalităților.

Potrivit Dianei Buzoianu, „avem o strategie pe termen lung pentru atingerea acestor obiective de decarbonizare. Deci, avem obiectivele, care sunt destul de ambițioase. Ce nu avem, este planul de pus în aplicare pentru atingerea acestor obiective.”

Comunicare și colaborare permanentă între toți actorii sociali

Unul dintre obiectivele de dezvoltare durabilă, din industria energetică și care trebuie îndeplinit până în 2031, este acela că România trebuie să renunțe la toate unitățile de producție pe huilă și pe lignit. Totodată, până în 2036, toate centralele alimentate pe gaze naturale ar trebui să treacă pe gaze regenerabile, obiective „foarte ambițioase”, din punctul de vedere al Dianei Buzoianu. Totuși, punctează aceasta, nu se vorbește despre ce va înlocui centralele poluante și nici despre implementarea unei capacități de producție dintr-o sursă alternativă nepoluantă care să le înlocuiască.

De asemenea, potrivit Dianei Buzoianu, oficialii români nu menționează nimic legat de investiția necesară sau de suma alocată pentru a face această tranziție, în contextul în care în ultimii patru ani, la noi în țară, nu a fost adus niciun aport suplimentar de producție energetică din surse regenerabile.

„Ca să facem o strategie bună și să avem un plan corect, o dată avem nevoie de date, nu poți să faci niciun plan dacă nu ai colectat date. Apoi, ai nevoie de un parteneriat extraordinar de puternic cu mediul privat, pentru că majoritatea obiectivelor acestora sunt și pe responsabilitatea mediului privat”, adaugă reprezentanta USR.

Așa cum am mai spus în alte ocazii, colaborarea și comunicarea dintre mediul de stat și cel privat este extrem de importantă când vine vorba de formularea unui plan și de implementarea acestuia. Altfel, există riscul ca planul guvernului să nu se potrivească cu cel al companiilor sau chiar ca acestea din urmă să nu poată respecta prevederile și obiectivele impuse de legislatori.

„O strategie puternică înseamnă și un lucru puternic între ministere și între instituții”, punctează Diana Buzoianu. Potrivit ei, „strategia aceasta este asumată de Ministerul Mediului, dar realitatea este că mare parte din ea nu va fi pusă în practică de Ministerul Mediului.”

Puteți urmări aici înregistrarea evenimentului de pe 29 iunie.

Cum poate ajuta parlamentul în contextul tranziției către o economie „verde”

Din punctul de vedere al vicepreședintelui în Comisia pentru mediu și echilibru ecologic, parlamentarii pot contribui la o această tranziție prin legi pentru mediul privat, dar și prin instrumente de eficiență pentru ca reprezentanții din mediul respectiv să poată îndeplini obiectivele.

Un exemplu în acest sens este un proiect inițiat chiar de Diana Buzoianu în vederea combaterii risipei alimentare, iar pentru implementarea lui eficientă, aceasta spune că „inițial, ne-am gândit să facem o platformă, ca să ușurăm relația dintre privat și stat.”

Companiile și întreprinderile care lucrează în industria alimentară sau HoReCa și care gestionează o cantitate mare de alimente au obligația de a raporta mai multe date legate de risipa alimentară. Însă, până în prezent nu a fost pusă la dispoziție o platformă care să faciliteze această raportare.

Totodată, ONG-urile sau organizațiile care își doresc să preia alimentele care pot ajunge să fie risipite trebuie să treacă printr-un alt proces birocratic care putea deveni descurajator pentru unii dintre ei. Cel puțin aceasta era problema până în acum, pentru că în prezent este disponibilă o platformă care să faciliteze și acest proiect.

„Sustenabilitatea este și despre mediu”

Aceasta este opinia Dianei Buzoianu, deputat USR, care spune că prin strategia națională de dezvoltare durabilă se urmărește și formarea unor comunități reziliente. Odată cu venirea schimbărilor climatice, care din păcate fac parte din existența noastră, comunitățile din regiunile vulnerabile care sunt în proces de deșertificare trebuie să se pregătească pentru a face față efectelor.

Pentru a ajuta aceste comunități, Diana este de părere că pădurile sunt cruciale în lupta cu schimbările climatice. Printre beneficiile pădurilor se numără stabilizarea solului și scăderea temperaturilor la nivel local, dar și creșterea capacității de captare a carbonului și eliberarea de oxigen pentru populație.

Pe lângă împăduriri, trebuie să ne asigurăm că aceste păduri, dar și cele existente, sunt protejate prin legi și sancțiuni mult mai aspre decât cele din prezent, astfel încât fondul forestier să revină la capacitatea normală.

Pentru a asigura protecția corespunzătoare a acestor păduri, reprezentanta USR a explicat că „am depus DNA-ul pădurilor, o structură specializată de procurori care să poată să-i tragă la răspundere pe cei care până acum ne-au distrus pădurile.”

Totodată, presiunea publică ajută enorm, spune legislatoarea, pentru că populația îi poate sancționa pe cei care nu își fac datoria și care nu se asigură că viitorul comunității în care trăiesc sau chiar al țării este cel pe care și-l doresc. Este important ca alegătorii să își seteze așteptări mari față de politicieni și să se implice, acolo unde este cazul.

Pentru a avea o țară „verde” sunt foarte multe de făcut, iar schimbările trebuie făcute de jos în sus. Legile care să favorizeze mediul privat, discuțiile cu reprezentanții acestuia, sancțiunile mai aspre și mecanismele de sancționare sunt doar o parte din soluție. Implicarea societății și planificarea adecvată cu ținte și metode clare sunt și ei factori care contribuie decisiv la asigurarea unui viitor sustenabil în România.