Potrivit oficialilor europeni, o lege care să ajute la monitorizarea solului va ajuta la îndeplinirea obiectivului de a avea terenuri agricole sănătoase până în 2050. Acest lucru va fi posibil prin colectarea datelor legate de starea terenurilor agricole și prin furnizarea datelor respective către fermieri și administratori. Totodată, această lege își propune să implementeze o normă minimă de integritate a solurilor folosite în scopuri alimentare și să prevină contaminarea cu substanțe periculoase.

Toate aceste măsuri vor aduce, pe termen lung, beneficii economice, sanitare, sociale și de mediu pentru toți cetățenii. Ele vor ajuta la dezvoltarea zonelor rurale mai prospere și la crearea unui sistem alimentar mai sigur, iar Europa ar putea ajunge în fruntea inovatorilor pentru sectorul agro-alimentar.

Un management mai bun al resurselor pe care ni le oferă solul

Între 60 și 70% din solurile europene se regăsesc astăzi într-un stadiu nesănătos pentru exploatare. Mai mult, un miliard de tone de terenuri agricole dispar anual din cauza eroziunii, ceea ce înseamnă că stratul fertil superior ar putea dispărea curând. Costurile estimate degradării solului sunt estimate de experți la 50 de miliarde de euro anual.

Propunerea oficialilor europeni urmărește selectarea datelor furnizate de mai multe părți, printre care imagini din satelit și statistici naționale, dar și private. Obiectivul final este păstrarea integrității solurilor folosite în scop agricol până în 2050.

Informațiile legate de starea actuală a solurilor va permite apariția unor noi tehnologii și soluții pentru restaurarea proprietăților acestora, care va ajuta fermierii să producă hrană într-un mod mai sustenabil. Astfel, aceștia, împreună cu administratorii terenurilor, vor putea implementa cele mai bune tratamente pentru a avea culturi sănătoase cu un impact mic asupra resurselor și utilizând cât mai puțini nutrienți.

Statele membre vor defini care sunt practicile pozitive și negative pentru managementul solului. Tot ele vor defini măsurile pentru regenerare pentru a aduce solurile degradate într-o stare optimă, în baza informațiilor la nivel național.

Sisteme alimentare mai reziliente pentru viitor

Fermierii au nevoie de inovații de ultimă generație pentru a realiza aceste obiective. Noile tehnologii pot crește reziliența atât pentru agricultură, cât și pentru terenurile împădurite și pot ajuta la protejarea recoltelor de efectele schimbărilor climatice și pierderea biodiversității.

În majoritatea cazurilor, noile tehnologii pot duce la schimbări mai precise și mai rapide decât cele convenționale și să ofere recolte cel puțin la fel de bogate ca până acum.

Sectorul global producător de semințe este cel mai mare exportator la nivel global (20% din piața globală de semințe cu o valoare estimată de 7-10 miliarde de euro și 7.000 de companii, majoritatea IMM-uri). Este important ca legislația să fie la curent cu inovarea tehnologică în acest sens. Totodată, semințele vor fi adaptate la fenomenele meteo extreme și la schimbările climatice pentru a rezista mai bine și a asigura o recoltă stabilă și se va urmări păstrarea diversității genetice a acestora.

În prezent în Uniunea Europeană sunt risipite anual circa 59 de milioane de tone de alimente (131 kg / cap de locuitor), iar valoarea acestora pe piață este de aproximativ 132 de miliarde de euro. Peste jumătate din aceste deșeuri, 53% mai exact, sunt cauzate de gospodării, urmate de 20 de procente atribuite sectorului de procesare și producție. Am avea de câștigat din trei direcții dacă am opri risipa alimentară, spun experții.

În pruimul rând, am economisi mai mult la nivel personal și am salva resurse alimentare, iar companiile ar economisi și ele financiar printr-o producție mai eficientă. Nu în ultimul rând, acest lucru ar ajuta la reducerea impactului pecare îl are producția alimentară asupra mediului.

Propunerea oficialilor va actualiza și simplifica regulile din prezent, dintre care unele au și 50 de ani vechime.