Temperaturile au crescut considerabil pe întreg teritoriul Europei, la peste 40 de grade Celsius în unele cazuri, ceea ce nu cauzează doar probleme la nivelul infrastructurii în orașele care nu sunt pregătite corespunzător pentru caniculă, dar pot duce și la pierderi de vieți omenești.

Uneori, refugiul într-o clădire nu este cea mai bună opțiune, mai ales dacă lucrăm într-un mediu slab ventilat, întrucât Politico susține că în unele depozite, temperaturile pot trece de 46 de grade Celsius.

Marile orașe pot fi considerate literalmente „puncte fierbinți”, deoarece tot betonul, metalul și asfaltul radiază căldura care deja este la niveluri ridicate.

Umiditatea joacă și ea un rol important când vine vorba de temperatura pe care o resimte corpul, întrucât dacă termometrele indică 32 de grade Celsius dar umiditatea este de 70%, indicele termic este de 41 Celsius, aproape cu 10 grade mai mult decât ceea ce raportează mercurul în termometru.

Birgit Georgi, expert în ce privește adaptarea climatică și consilier pentru programul Urbact al UE, a declarat că „acumularea de căldură în insulele fierbinți este atât de intensă - iar materialele disipă căldura foarte greu, ceea ce înseamnă că nu apucă să se răcească corespunzător peste noapte. Astfel, oamenii care locuiesc în aceste zone trebuie să lupte constant cu temperaturi insuportabil de mari.”

Infrastructura verde, soluția salvatoare în caz de caniculă

Totuși, există un mod prin care putem face orașele mai sigure, spun experții, anume prin investirea în spațiile verzi.

„Oamenii care locuiesc în orașe unde s-a investit în infrastructura verde - parcuri și grădini, fațade verzi, răcire sustenabilă și strategii de administrare a apei - au șanse mai mici să fie afectați”, a adăugat ea.

Viena, spre exemplu, este unul dintre orașele cele mai bine pregătite în caz de valuri de caniculă, întrucât autoritățile au început dezvoltarea strategiilor pentru astfel de evenimente încă din 1999.

În 2018, a devenit unul dintre primele orașe europene care a realizat o strategie pentru detectarea și combaterea căldurii urbane.

Jürgen Czernohorszky, consilier executiv pentru climă al Vienei, a explicat că „știam că Viena urma să fie afectată destul de serios de un val de caniculă din cauza poziției geografice, iar cercetătorii au prezis faptul că temperaturile ar putea crește cu cinci sau șase grade Celsius în următoarele două decenii. Ne folosim de schema de planificare pentru a lucra cu toate districtele pentru a lucra la o strategie prin care să prevenim insulele fierbinți.”

Unele dintre măsurile implementate de oficiali au fost subvenționarea acoperișurilor și fațadelor verzi și îmbunătățirea infrastructurii publice, prin pulverizatoare cu apă care se activează automat la temperaturi ridicate sau rute speciale pentru bicicliști.

Acestea au rolul de a descuraja cetățenii să folosească mașinile personale, iar în schimb, să folosească alternativa mai eco-friendly care nu produce căldură.

Parisul a urmat o strategie similară în 2019, atunci când autoritățile au dezvăluit o rețea de „insule răcoroase” care include parcuri, muzee și clădiri publice unde oamenii se pot adăposti de soarele arzător.

Aproape toți locuitorii orașului locuiesc la șapte minute de o astfel de oază pe care o pot găsi cu ajutorul unei aplicații.

Alte orașe, precum Nürnberg sau Mainz vor să pună gazon pe liniile de tramvai pentru a reduce nivelul de căldură generat de aceste vehicule.

Acestea sunt doar câteva dintre măsurile pe care autoritățile le pot lua pentru a reduce temperatura resimțită din orașe și a le face mai locuibile în cazul valurilor de caniculă.

Reducerea numărului de vehicule pe bază de combustibil fosili care tranzitează străzile marilor orașe, încurajarea utilizării mijloacelor de transport alternativ și clădirea infrastructurii verzi, precum parcurile, reprezintă unele dintre cele mai bune moduri prin care putem lupta cu canicula.