Alex a făcut parte din echipa care a vizualizat și creat documentarul intitulat „Secretele Caracatiței”, care va fi transmis pentru prima dată în România în data de 22 aprilie, cu ocazia Zilei Pământului, pe Nat Geo Wild.

Alex și-a dat seama că își dorește să studieze ecosistemele marine încă de la o vârstă fragedă, fiind un copil care a crescut pe plajele din Sydney, Australia. „Am simțit că fac parte din ocean și mi-am dat seama că vreau să devin biolog marin încă de la vârsta de cinci ani, astfel că am studiat biologia marină, însă am fost interesată de comportamentele animalelor mai mult decât de orice altceva”, spune Alex pentru Green Start-Up.

Cercetătorii continuă să descopere noi lucruri legate de caracatițe, cum este cazul și pentru alte vietăți marine. Unul dintre scopurile acestui documentar, după cum ne-a spus chiar ea, a fost descoperirea asemănărilor dintre oameni și caracatițe.

„Timp de mulți ani caracatițele erau considerate extratereștri, pentru că nu au oase, au un cioc similar cu cel al papagalilor, sânge albastru și trei inimi. Însă ce vedem acum prin acest studiu asupra minții lor este că ele arată trăsături pe care în mod normal le asociem cu vertebrate cu creiere mari, cum sunt cimpanzeii, elefanții sau delfinii”, explică Alex pentru Green Start-Up.

Însă acum, după aceste cercetări extinse, oamenii de știință au putut determina faptul că și caracatițele sunt animale inteligente, însă și vulnerabile și nu doar prădătorilor naturali.

„Ele pot folosi unelte, pot vâna prin colaborare și au capacitatea de a simți emoții, mai ales emoții negative, pentru că asupra acestora s-au concentrat studiile precedente, însă simt durerea, frica și depresia.”

Toate cele 300 de specii de caracatițe care locuiesc pe planetă se găsesc în fiecare mare și ocean, motiv pentru care este cu atât mai important să protejăm aceste ecosisteme fragile. Oceanele acoperă circa 70% din suprafața planetei, iar schimbările climatice le afectează cel puțin la fel de mult ca pe alte ecosisteme. Creșterea nivelului de CO2 cauzează creșterea temperaturilor, care în schimb duc la topirea accelerată a ghețarilor și la acidificarea oceanelor.

Alex speră ca, drept ambasador al seriei, Caracatița să poată schimba mentalitatea și percepția oamenilor asupra vietăților marine și de ce protejarea acestora este extrem de importantă.

Recifurile de corali, coloana vertebrală a ecosistemelor marine

Marea Barieră de Corali este cea mai mare structură vie din lume, fiind vizibilă și din spațiu și se întinde pe mai bine de 2.300 de kilometri. Totodată este și casa a mai bine de 1.500 de pești tropicali, alături de care trăiesc și delfini, balene, păsări și scoici gigantice.

Pentru a putea studia caracatițele mai precis, Alex a format o relație cu Scarlett. „Este o caracatiță de zi care trăiește în Marea Barieră de Corali, iar când am mers prima dată acolo, reciful se afla într-o stare exemplară. Acum câteva săptămâni au mers acolo câțiva colegi de-ai mei, însă ceea ce am văzut a fost devastator, pentru că am trecut prin una dintre cele mai fierbinți veri, iar albirea coralilor este cel mai mare astfel de eveniment experimentat de acest ecosistem și a devenit un loc de nerecunoscut.”

Albirea coralilor poate avea efecte severe asupra faunei marine, pentru că recifurile reprezintă casa multor creaturi marine, iar încălzirea globală poate cauza schimbări masive într-un timp relativ scurt.

Este vorba despre „toate animalele cu care împărțim această planetă, pentru că majoritatea joacă un rol extrem de important în lanțul trofic, mai ales caracatițele. Nu sunt nici prădători de top, dar nici pradă ușoară. Se situează undeva la mijloc.”

„Chiar noi am putut observa cum un mediu pe care l-am studiat atent s-a schimbat în rău în ultimii doi ani”, explică Alex.

Însă nu putem da vina pe un singur lucru care alterează ecosistemele marine, cum ar fi eliminarea precară a deșeurilor, ci mai degrabă trebuie să ne gândim și să corectăm o multitudine de lucruri pentru a ne asigura că fauna va prospera.

Alex este de părere că „problema uriașă este pierderea biodiversității, iar acest lucru se întâmplă din cauza deșeurilor, pescuitului necontrolat sau a schimbărilor climatice, astfel că pierdem specii la o rată alarmantă, specii pe care nici nu știm că le pierdem.”

Va fi nevoie de mai multe studii pentru a ne putea da seama cu adevărat cum simt oceanele noastre efectele cauzate de acești factori externi, mai ales medicamentele care ajung acolo.”

Studierea cogniției comparative ne ajută să înțelegem vietățile marine

Pentru a putea determina cum gândesc animalele, Alex și echipa sa au adaptat un test dezvoltat de cercetătorii din cadrul Universității Stanford în anii 70 pentru a testa abilitatea de autocontrol a ființelor marine.

„Le antrenăm pentru a înțelege că unele alimente vor fi disponibile imediat, însă altele mai bune le vor fi oferite cu întârziere, iar apoi le oferim alegerea „Vrei să mănânci o mâncare obișnuită imediat sau poți aștepta câteva minute pentru a primi un premiu mai bun”, a declarat Alex Schnell pentru Green Start-Up.

Cogniția comparativă implică studierea comportamentelor diferitelor animale inteligente în situații similare, pentru a determina cum a evoluat inteligența acestora și ce abilități au unele, prin comparație cu altele.

Însă ce putem face pentru a ne proteja ecosistemele planetei? Alex crede că nu este o singură soluție pentru această problemă, însă mai multe lucruri de care trebuie să ținem seamă.

„Cred că oamenii pot face alegeri foarte importante. Să ne întrebăm de unde provin hainele pe care le purtăm sau alimente pe care le mâncăm. Sunt acestea etice? Dacă sunt prietenoase cu mediul și merită să le alegem, să sprijinim acele afaceri care au aceeași viziune asupra mediului cu noi.”

De asemenea, ea este de părere că sprijinirea politicienilor care se luptă pentru beneficiile ecosistemelor și care pot avea cu adevărat un impact pozitiv asupra viitorului planetei este un lucru foarte important, motiv pentru care acțiunile colective sunt ideale.