Am mai scris în trecut pe Green Start-Up despre captarea carbonului în acest articol, unde am explicat pe larg cum această tehnologie poate ajuta planeta noastră să devină mai sustenabilă.

Tehnologiile pentru captarea carbonului există deja de mai multe decenii, însă de curând, companiile și liderii politici din întreaga lume au deveni tot mai interesați de ele, dat fiind faptul că ne aflăm într-un mediu climatic destul de aspru. Experții meteorologi de la Serviciul Climatic European Copernicus (C3S) au confirmat recent că 2023 a fost într-adevăr cel mai fierbinte an din istorie și susțin că temperaturile ar fi fost mai mari decât în orice alt moment din ultimii 100.000 de ani.

Captarea emisiilor de carbon a existat încă de la dezvoltarea primelor forme de viață, care se hrăneau cu aceste emisii din lipsă de alte resurse, similar cu modul în care copacii și plantele din prezent consumă dioxid de carbon pentru a crește.

Alegerea celei mai bune soluții pentru sechestrarea carbonului ne va permite să devenim neutri din punct de vedere al emisiilor înainte de 2050 și să ne asigurăm și că temperaturile vor scădea la nivel global.

Captarea directă a carbonului

Una dintre cele mai cunoscute soluții tehnologice pe care le avem al dispoziție este captarea directă a carbonului din aer, care implică utilizarea unor tehnologii de aspirare pentru a trage dioxidul de carbon din atmosferă, filtrând în același timp aerul curat. Emisiile de carbon captate pot fi utilizate pentru fabricarea de diverse produse, cum ar fi chimicalele, sau pot fi stocate permanent în subteran.

Captarea artificială a carbonului este cunoscută și drept captarea geologică a carbonului, pentru că de obicei presupune stocarea în medii geologice a emisiilor respective de CO2 sau sub formă de cărbuni, cum este cazul unor startup-uri.

În căutarea de noi soluții pentru captarea carbonului, cercetătorul Arup SenGupta de la Lehigh University a dezvoltat un nou mod de a capta emisiile de CO2 și de a le stoca în ocean. Soluția dezvoltată de Arup folosește un filtru polimeric pe bază de cupru care poate converti emisiile de CO2 în bicarbonat de sodiu, care poate fi apoi eliberat în ocean, fără a afecta mediul înconjurător.

În plus, omul de știință a demonstrat că soluția lui are o capacitate de captare a carbonului de 300% ori mai mare decât tehnologiile tradiționale de captare directă a carbonului.

Arup SenGupta a declarat: „sunt de părere că avem responsabilitatea de a crea tehnologii pentru captarea directă a carbonului care să fie implementate de oameni și țări din întreaga lume. Oricine poate folosi un telefon inteligent ar trebui să poată opera și acest proces. Aceasta nu este o tehnologie care să aducă bani. Este pentru salvarea lumii.”

Avantajul soluției propuse de SenGupta este că putem folosi capacitatea oceanului pentru a stoca bicarbonatul de sodiu rezultat, fără să afectăm ecosistemele. „Nu are efecte adverse asupra oceanului. Nu îi schimbă salinitatea în niciun fel”, a adăugat el.

Cercetătorii de la Universitatea Victoria susțin că injectarea emisiilor de carbon pe fundul mării nu ar avea consecințe negative pentru ecosistemele respective și nu prezintă nici un risc suplimentar de cutremure.

Martin Scherwath, cercetător principal în cadrul Ocean Networks Canada (ONC), a declarat că „întrebările legate de cât de sigur este să pompăm emisii în crusta de sub oceane sunt viabile. Oamenii de pe coaste pot avea anumite temeri atunci când vor afla că anumite companii vor vrea să facă acest lucru în apropiere de comunitățile în care ei se află. Rezultatele testelor efectuate până în prezent arată că nu există niciun risc adăugat de cutremure asociat cu injectarea emisiilor de CO2 sub fundul mării.”

Biocarburile reprezintă o altă soluție explorată de companii precum Standard Biocarbon. Startup-ul a obținut recent o investiție de 5 milioane de dolari din partea investitorului în infrastructură sustenabilă Nexus Development Capital pentru a-și susține producția de biocarburi la unitatea sa de producție.

Cunoscute drept cărbuni activi, biocarburile sunt generate prin arderea biomasei fără conținut de oxigen, care creează o formă stabilă de carbon ce poate fi îngropată, iar astfel, emisiile sunt ținute captive.

Fred Horton, CEO și cofondator al Standard Biocarbon, a declarat că „investiția din partea Nexus Development Capital ne permite să finalizăm una dintre cele mai avansate și eficiente fabrici de biocarburi din lume. Interesul pentru biocarburi crește, iar oferta care până acum era limitată, va crește și ea.”

Potrivit oficialilor companiei, investiția recent obținută va fi folosită pentru a demara operațiunile la fabrica Standard Biocarbon din Maine. Producția ar putea începe în primul trimestru din acest an, iar capacitatea inițială de producție va fi de 12.200 de metri cubi pe an, care vor rezulta în captarea a 3.000 de tone de carbon.

Stocarea emisiilor captate în mod artificial

Captarea emisiilor de carbon este o parte a procesului, însă cum rămâne cu stocarea lor? Acviferele saline, cred unii experți, ar fi soluția ideală pentru stocarea permanentă a emisiilor de CO2 în subteran. Aceste formațiuni geologice sunt spații vaste de rocă sedimentară, care sunt de obicei pline cu apă sărată și ar putea oferi în prezent cel mai mult spațiu pentru depozitarea carbonului.

O astfel de formațiune geologică exploatată în prezent în acest sens este Proiectul Citronelle din Alabama, SUA, unde au fost stocate permanent circa 150.000 de tone de emisii de carbon.

Alternativ, proiectele de stocare a carbonului pot fi implementate și în rezervoarele epuizate de gaze naturale sau petrol, însă acestea ar trebui să fie forate la cel puțin un kilometru adâncime, pentru a evita scurgerile sau deformarea terenurilor.

Captarea și stocarea naturală a carbonului

Există și soluții naturale pentru captarea și depozitarea carbonului, iar acestea au funcționat de-a lungul a milioane de ani. Plantele, copacii și algele sunt doar o parte din vietățile care se pot hrăni cu emisiile de CO2, iar un mare avantaj al utilizării acestor metode este faptul că ele stochează în mod automat aceste emisii, nu doar le captează.

Astfel, Mama Natură ne oferă tot ceea ce avem nevoie pentru a ne lupta cu emisiile care încălzesc planeta, însă experții sunt de părere că aceasta nu ar trebui să fie singura noastră abordare.

Cunoscute drept „rezervoare de carbon”, formele naturale de captare a carbonului sunt zone întinse unde ecosistemele captează emisiile de carbon, astfel încât plantele și vegetația să poată crește pentru a fi consumate de animale. Pădurile, oceanele și pajiștile sunt o parte dintre soluțiile de echilibrare pe care natura le are la dispoziție.

Totuși, pentru ca acestea să funcționeze, este necesară prevenirea și oprirea defrișărilor, de exemplu și plantarea, pentru a favoriza extinderea pajiștilor sau a mlaștinilor. În acest sens, BBC scrie că defrișările ce au loc în Amazon s-au înjumătățit în anul 2023, acesta fiind unul dintre cele mai mari depozite de carbon ale planetei, care reglează și temperatura la nivel global.

Mesteacănul și salcia sunt două specii de copaci care au o capacitate mare de absorbție a carbonului, spun experții, și putem folosi apetitul lor pentru carbon în avantajul nostru.

Copacii ne oferă multe alte beneficii, dincolo de captarea emisiilor de carbon; ne oferă aer curat, răcesc planeta, stabilizează solul și sunt fundația multor ecosisteme.

Brilliant Planet este un startup care își crește algele în containere în aer liber în deșert, lângă ocean, fără a utiliza apă potabilă. Algele reprezintă o altă soluție pe care natura ne-o oferă în lupta cu emisiile poluante.

Procesul este alimentat de energia solară, din moment ce algele captează energia solară, însă în același timp pompele care alimentează sistemul cu apă din ocean funcționează pe bază de gravitație, ceea ce înseamnă că procesul este sustenabil și dezacidifică apa sărată pe care o folosește.

După patru ani de teste la o fabrică de trei hectare din Maroc, Brilliant Planet va folosi cele 12 milioane de dolari obținute în urma rundei de finanțare Series A pentru a construi o fabrică de 30 de hectare pentru uz comercial în scop demonstrativ în vreme ce-și continuă cercetarea în Londra.

Care este cea mai bună soluție pe termen lung

Pentru a răspunde la această întrebare trebuie să analizăm punctele forte și pe cele slabe ale ambelor soluții. În ce privește captarea artificială a carbonului, avantajele sunt multitudinea de soluții disponibile pe piață, cele în dezvoltare și faptul că încă avem destul spațiu pentru stocare geologică. Dezavantajele ar fi faptul că este costisitor să implementăm captarea directă a carbonului în multe zone, iar stocarea în subteran ar putea deveni periculoasă la un moment dat.

În ce privește ceea ce ne oferă Mama Natură, soluțiile pe care le avem la dispoziție nu sunt la fel de variate, iar altele nu vor mai apărea. Totuși, ceea ce avem acum al dispoziție s-ar putea dovedi suficient dacă prezervăm și extindem pădurile, pajiștile și mlaștinile existente, care s-ar putea dovedi a fi superioare pe termen lung, pentru că ele aduc beneficii dincolo de captarea carbonului. Oportunitățile pe care le avem dacă adoptăm soluții naturale, după cum am scris mai sus, includ prevenirea inundațiilor și reglarea temperaturilor.

Problema în acest caz este că pentru a crește o pădure sau a regenera mediul înconjurător este nevoie de timp, resursă pe care nu o avem la dispoziție din abundență, astfel că sprijinul naturii pentru regenerare este un angajament pe termen lung și avem nevoie de rezultate acum.

Soluția ideală în momentul de față este să combinăm ambele abordări pentru captarea și stocarea emisiilor de CO2, pentru a ne asigura cele mai bune șanse în vederea limitării poluării și pentru a ne asigura atât nouă, cât și generațiilor următoare, un viitor cu aer mai curat.