Am aflat răspunsul la aceste întrebări în cadrul Green Start-Up Sustainability Forum & Awards 2023 de la reprezentanți ai BNR și ai unora dintre cele mai mari bănci, companii și organizații destinate antreprenorilor de la noi.

”Rolul băncilor e unul esențial, pentru că băncile în sistem financiar sunt intermediarii de capitaluri”, a declarat Raluca Nicolescu, Executive Director SME Raiffeisen Bank.

În viziunea reprezentantei Raiffeisen, sistemul financiar canalizează fondurile în proiectele și inițiativele care au un impact pozitiv/ negativ în mediu, sau social.

”Noi suntem în această tranziție spre o economie verde, durabilă, împreună: și sistem financiar, și companii, dar și sistemul public, pentru că este, într-adevăr, un parteneriat mai mare. Doar împreună putem să mergem înainte”, mai spune Raluca Nicolescu, menționând faptul că băncile mai au un rol foarte important, anume acela de a crește gradul de conștientizare al companiilor.

”Trebuie să ajute companiile să-și facă acele planuri, să fie sprijinul lor, partenerul lor”, adaugă ea.

Puteți urmări aici înregistrarea evenimentului de pe 29 iunie.

BNR, inițiator al acțiunilor de conștientizare

La rândul său, Alin Vid, Economist Direcția Stabilitate Financiară BNR, a menționat faptul că încă din 2015, odată cu acordul de la Paris, băncile centrale au început să intensifice activitățile privind evaluarea impactului schimbărilor climatice asupra sistemului financiar și a economiei reale și au început să facă eforturi privind direcționarea de fluxuri financiare către obiective de combatere a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea.

”Pe acest fond, în 2017 s-a lansat și Network of Central Banks and Supervisors for Greening the Financial System (NGFS), inițial din 8 membri fondatori, bănci centrale, iar acum a ajuns să aibă 127 de membri de pe 5 continente. Printre aceștia se regăsesc și BNR și ASF din România. Aș vrea să menționez că băncile centrale nu sunt în prima linie privind schimbările climatice. Cele mai importante responsabilități sunt, în continuare, în seama guvernului”, a declarat oficialul BNR în cadrul Green Start-Up Sustainability Forum & Awards 2023.

Acesta a mai spus faptul că în cadrul Băncii Naționale a României s-au făcut eforturi încă din 2019 pentru creșterea gradului de conștientizare cu privire la schimbările climatice și impactul asupra companiilor.

”Anul trecut am desfășurat un sondaj pe un eșantion de aproximativ 12.000 de companii din România și am întrebat care este este amprenta lor de carbon defalcată pe emisii Scop 1,2 și 3 și i-am ajutat chiar și cu o metodologie pentru a calcula. A fost un prim exercițiu bun, care a contribuit la creșterea gradului de conștientizare. Situația e mai bună dacă ne uităm la corporații, IMM-urile mai au de lucru”, a mai spus Alin Vid.

Ce-și doresc investitorii de la fondatori

În ceea ce privește relația dintre investitori și antreprenori sau managerii companiilor și ceea ce-și doresc aceștia de la oamenii care creează soluții și produse de impact, Alin menționează faptul că, din discuțiile pe care echipa BNR le-a avut în cadrul grupului de lucru al CNSM privind sprijinirea finanțării verzi în 2021, au înțeles că investitorii își doresc, în primul rând, ca firmele să fie conștiente de riscul climatic și de implicațiile asupra afacerii lor.

”Mai departe, companiile ar trebui să-și stabilească cum afectează ele mediul și cum sunt ele afectate de schimbările climatice, și, având aceste lucruri stabilite, să consolideze niște strategii, obiective și acțiuni prin care să limiteze impactul lor asupra mediului și să ușureze adaptarea lor la noile condiții de mediu. Totodată, este importantă și partea de amprentă de carbon pe care investitorii sunt tot mai interesați să o afle din partea companiilor”, a declarat în cadrul evenimentului Alin Vid.

Puteți urmări aici înregistrarea evenimentului de pe 29 iunie.

Un alt lucru pe care echipa BNR l-a observat este că investitorii își doresc să vadă și strategii de reducere a acestei amprente de carbon, nu doar determinarea ei, ci și strategii și ținte clare de reducerea amprentei de carbon.

Finanțarea acțiunilor de sustenabilitate prin obligațiuni verzi

Iar aici echipa Autonom vine cu propriul exemplu. ”Noi nu eram o companie de sustenabilitate, aveam o flotă de câteva mii de mașini și, ghici ce, ne-am trezit că mașinile poluează. Și chiar dacă nu ar fi fost impactul nostru direct, pentru că nu depinde de noi câți km conduc clienții noștri, în ceea ce privește responsabilitatea, eram acolo și aveam nevoie să încercăm să ne facem și noi partea noastră din această poveste”, a menționat în cadrul Green Start-Up Sustainability Forum & Awards Magdalena Caramilea, Director de sustenabilitate Autonom.

Aceasta a adăugat faptul că, odată ce au calculat amprenta de carbon și acele Scope 1,2,3, au aflat că 99% dintre emisii nici nu puteau fi controlate direct. ”Erau contracte pe termen lung făcute cu clienții noștri, nu putea face tranziția peste noapte, dar era clar că avem nevoie de un proces, o tranziție”, spune ea.

Autonom a emis o emisiune de obligațiuni verzi în 2022, iar Magdalena vorbește despre exercițiul pe care-l aveau deja pe acest segment de finanțare încă de la emisiunea de obligațiuni verzi din 2029.

”Ulterior, într-o discuție cu BERD, ne-au menționat un instrument nou pe piața de capital, Sustainability-linked Bonds. Am văzut imediat oportunitatea pentru că aveam deja în draft strategia de sustenabilitate, ne pusesem serios această problemă, unde suntem noi în acest drum, ne uitam cum ar trebui să ne pregătim pentru viitor, și făcând exercițiul strategiei de sustenabilitate am înțeles ce impact avem de fapt”, a declarat Magdalena Caramilea.

Din punctul ei de vedere și al companiei pe care o reprezintă, sustainability bonds, comparativ cu alte instrumente green labeled, le-au permis să lege obiectivele pe termen lung legate de sustenabilitate pe care le avea Autonom, ”dar ne lăsau să ne facem lucrurile în felul nostru antreprenorial”.

România și startup-urile verzi

Ioana Pasc, PR & Communication Impact Hub Bucharest, ne-a explicat la rândul ei care este amploarea segmentului de green startups în ecosistemul românesc la acest moment.

”Sunt startup-uri verzi pe piața din România în ecosistem. Am făcut 2 mapări, am scos 2 ediții de Green Startup Overview Report, în 2021 și 2022, în care fix asta ne-am propus: să ne uităm la ecosistemul startup-urilor verzi din România, să vedem ce zone sunt, în ce domeniu mai exact, că vorbim de transport, de agrifood, și am numărat 150 de inițiative”, a precizat Ioana.

Totuși, chiar dacă aceste inițiative la nivel local există, tot nu sunt suficiente dacă ne comparăm cu alte țări din Europa.

”Suntem, din păcate, pe ultimele locuri din UE. Dacă e să le luăm în procent absolut, suntem pe locul 25 din 27 de țări europene, dar numărul este în creștere”, a afirmat Ioana Pasc, de la Impact Hub Bucharest, care este, de 11 ani, una dintre cele mai importante organizații din România care sprijină antreprenorii români.

Impact Hub Bucharest este partener în organizarea Romania ClimAccelerator. Romania ClimAccelerator este organizat cu sprijinul EIT Climate-KIC, cea mai importantă inițiativă europeană în domeniul inovației climatice, de Impact Hub Bucharest și partenerii principali Raiffeisen Bank România și OMV Petrom. Un număr de 14 startup-uri early stage au intrat în acceleratorul Romania ClimAccelerator, ajuns în 2023 la cea de-a treia ediție, dintr-un număr de 51 înscrise.

Reprezentanta Impact Hub a menționat și faptul că una dintre cele mai mari provocări pentru startup-urile și fondatorii din România este că nu știu cum să-și măsoare impactul de mediu. ”Realizează importanța de a-l calcula dar nu știu cum să facă asta și nici nu știu cum să transpună asta într-un avantaj competitiv pentru clienții lor”, a adăugat Ioana Pasc.

Băncile, parteneri ai startup-urilor

La rândul său, Raluca Nicolescu de la Raiffeisen, care este unul dintre partenerii programului ClimAccelerator, menționează faptul că în acest parcurs, băncile trebuie să fie partenerul startup-urilor, al companiilor și antreprenorilor.

”Nu sunt standarde, nu știu unde să se uite, dar sunt tool-uri în piață iar băncile sunt expuse la ele prin faptul că au mai mulți clienți și fac parte dintr-o comunitate și e rolul lor să pună la dispoziție acele tool-uri de măsurare, de a face planuri. Trebuie să facă produse, tradiționale sau mai puțin tradiționale, care să ajute clienții să accelereze tranziția”.

Raluca vine cu câteva exemple de soluții de finanțare pe care le pune la dispoziție Raiffeisen. Cum ar fi o platformă de finanțare pentru panouri solare, ”unde suntem noi cu credit și partenerii noștri care ajută să-și găsească tot ce au nevoie pentru această acțiune”.

Totodată, banca are o ofertă de credite pentru fermierii cu activități în agricultura organică sau care vor să facă tranziție, precum și creditele care ajută companiile să facă acest parcurs spre tranziția energetică.

”Sunt formule, dar ideea e ca planul să fie cu obiective clare, asumate, și el să existe împreună ca parteneriat. Parteneriatul este esențial într-o astfel de finanțare, pentru că este o finanțare de consultanță”, a declarat Raluca Nicolescu în cadrul Green Start-Up Sustainability Forum & Awards 2023.

Puteți urmări aici înregistrarea evenimentului de pe 29 iunie.

Reprezentanta Raiffeisen Bank a adus în discuție și un studiu conform căruia doar 60% din IMM-uri au un plan de reducere a emisiilor lor.

”De e doar atât? Pentru că o treime zic că nu au standarde, cunoștințe, aproape 50% spun că nu au finanțare și 40% că nu au timp”, afirmă ea precizând faptul că, băncile mai vin cu un rol de ”marketplace”, alături de ele aflându-se atât companiile mari, cum este exemplul Autonom, jucători care sunt interesați ca pe tot lanțul client – partener să reducă emisiile, precum și experții la care instituțiile financiare au mai mult acces.

”Rolul băncilor e pentru a acoperi acest lucru, ca parteneri”, concluzionează Raluca Nicolescu.