Doctor în economie, Rareș Hurghiș a ajuns din întâmplare să lucreze în industria energiei, așa cum recunoaște chiar el, dar a rămas pentru că-i place și crede cu tărie că poate ajuta, la fel cum în jobul de zi cu zi ajută la strategia de business a companiei pentru care lucrează, la implementarea strategiilor privind folosirea într-un procent mult mai mare a resurselor de energie verde de care țara noastră dispune.

Deseori se vorbea despre Cluj ca fiind ”Silicon Valley de România” prin prisma talentului tech pe care orașul l-a adunat. România are potențialul de a deveni un ”hydrogen valley” dacă strategia de hidrogen pe care țara noastră o are deja făcută ar fi implementată și ar putea transforma țara noastră într-o putere în ceea ce privește producția de hidrogen la nivel european. Avem nevoie de 4,6 miliarde euro și de tineri lideri în energie, așa cum este Rareș Hurghiș, pentru a ne folosi de toate resursele de energie regenerabilă pe care le avem la dispoziție.

Rareș a urmat studiile de licență, masterat și doctorat la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și lucrează de peste un deceniu în domeniul energiei. Anul trecut a fost a fost selectat printre cei mai promițători tineri din energie la nivel global, fiind cooptat în programul Global Future Energy Leaders (FEL 100) al Consiliului Mondial al Energiei.

De altfel, de la finalul lui 2023, Rareș este director executiv pentru anul anul 2024 al Future Energy Leaders (FEL) România, o organizație care își propune să accelereze tranziția către o economie bazată pe energie curată și reducerea impactul negativ pe care energia îl are asupra mediului.

Future Energy Leaders România (FEL România) este programul de tineret al Comitetul Național Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME) și face parte din rețeaua globală a Future Energy Leaders, dezvoltată de World Energy Council.

FEL România este o rețea de tineri profesioniști ce dezbat idei și dezvoltă proiecte. Printre obiectivele programului se numără profesionalizare tinerilor din energie și dezvoltarea competențelor necesare celei de-a 4-a revoluții industriale, creșterea gradului de angajabilitate și prezența mai mare a tinerilor în poziții de decizie. FEL România își propune de asemenea să fie o platformă de comunicare și cooperare între noua generație și actuala elită din domeniul energiei, cooperare pe care o considerăm vitală pentru o bună dezvoltare a sectorului energetic și modul în care acesta interacționează cu alte domenii.

Rareș Hurghis a venit alături de noi într-un nou episod al #GreenEnergy4Everyone, un proiect implementat în cadrul unui consorțiu din care fac parte Cosvitec Est, Administrația Fondului pentru Mediu, Universitatea Ovidius din Constanța și DiFine PR, partenerii Green Start-Up în realizarea acestei serii de podcasturi, și finanțat de Innovation Norway prin Norway Grants. Înscrie-te la curs și fii parte a tranziției către un viitor energetic sustenabil.

În prezent, la nivel global se produce și se consumă o cantitate enormă de energie electrică.

Proiectul Green Energy for Everyone are ca scop informarea publicului larg privind sursele de energie regenerabilă, beneficiile folosirii resurselor verzi de energie și a modului în care toți putem fi mai prietenoși cu mediul pornind de la modul în care producem și consumăm energia. În cadrul episoadelor acestui podcast vom discuta despre aceste aspecte cu invitații noștri.

#GreenEnergy4Everyone este un proiect care aduce în prim-plan conștientizarea epuizării de resurse energetice și propune soluții de energie regenerabilă pentru un viitor sustenabil.

Rareș Hurghiș este unul dintre tinerii lideri în energie care poate ajuta la accelerarea tranziției energetice din țara noastră spre surse regenerabile.

”Noi ne-am îndeplinit angajamentele la nivelul Uniunii Europene la orizontul anului 2020. Cred că am putea mai mult fix prin prisma potențialului care există în România. Avem un plan național integrat de energie și schimbări climatice, care prevede undeva la 16 gigawați instalați în eolian și fotovoltaic. Sunt studii care vin și zic că prin această capacitate nu ne vom atinge ambițiile din RepowerEU, unde ni se cere un anumit grad de energie regenerabilă, și asta undeva la 41%, recomandare din partea Uniunii Europene. Cu planul acesta, am ajunge undeva la 36%. Ca să ajungem la 41% ar fi nevoie de undeva la 20 de gigawați, adică încă 4 în plus față ceea ce avem noi acum în plan”, ne-a precizat Rareș.

Pe parcursul discuției noastre, Rareș a enumerat și alte surse de care România ar trebui să profite, atât pentru alimentarea cu energie verde, cât și pentru încurajarea economiei circulare.

”Vreau să vorbesc și despre hidrogen, pentru că noi avem o strategie națională care se concentrează pe hidrogenul verde, regenerabil. Strategia are scopul de a înlocui hidrogenul pe care-l obținem în momentul de față din combustibili fosili, din gazul natural, mai exact, fără captarea CO2, cu hidrogen verde”, spune el.

”Un alt gaz verde despre care vreau să vorbesc este biometanul. Biometanul se obține prin digestie anaerobă din diverse deșeuri pe care noi le producem deja. Potențialul tehnic al României la orizontul anului 2030 este de 2 miliarde de metri cubi, echivalentul importurilor de gaze naturale pe care le face România în fiecare an”, a adăugat Rareș Hurghiș în cadrul podcastului #GreenEnergy4Everyone.

Urmărește discuția noastră cu Rareș Hurghiș în cadrul podcastului #GreenEnergy4Everyone în video-ul de mai sus sau citește în continuare un rezumat al conversației în care am aflat despre hidrogen verde, alb, turcoaz, despre strategia de hidrogen a României, despre sursele pe care putem să le fructificăm la nivelul țării noastre pentru a accelera tranziția energetică.

Economistul care și-a găsit chemarea în energie

Rareș Hurghiș: Lucrez de peste 10 ani în domeniul energiei în două dintre cele mai mari companii de energie din România și preponderent am activat în zona de elaborare de strategie a afacerii.

Cum am ajuns în energie? De profesie sunt economist. Am terminat la Universitatea Babeș-Bolyai, la Științe Economice, atât licență, master cât și doctorat. Iar când am terminat facultatea am aplicat pentru un job în domeniul finance la una dintre companiile de energie care aveau și l Cluj-Napoca o subsidiară. Credeam că jobul e acolo, însă la interviu am aflat că era în Tîrgu-Mureș și că necesita un program de dezvoltare timp de 2 ani.

M-am decis destul de greu, pentru că după 4-5 ani într-un oraș îți vine destul de greu să mai pleci. Am decis să plec și cred că am făcut cea mai bună decizie privind cariera mea.

Ca orice drum, se mai schimbă uneori. După 6 ani m-am mutat în București la altă companie mare din domeniul energiei unde activez din 2019, preponderent și aici în zona de strategie, dezvoltare a afacerii.

Eu cred că energia m-a găsit pe mine, și nu eu am găsit energia. Am ajuns din întâmplare și am rămas pentru că îmi place.

Am intrat în Future Energy Leaders atunci când am venit în București. A fost și unul dintre motivele pentru care m-am mutat, pentru că am considerat că pot să mă dezvolt mai mult. Prin prisma activării într-un ONG care focusa pe energie, se concentra pe tineri și pe dezvoltarea lor.

Misiunea noastră este cea raliată la World Energy Council, anume să urmărim procesul de tranziție energetică către o energie curată, sustenabilă, pe care toți clienții și-o pot permite.

Aici, pentru a implementa acest deziderat, avem 4 direcții strategice. Avem partea de educare și profesionalizare, unde ne concentrăm foarte mult pe dezvoltarea membrilor comunității.

Mai avem partea de informare și conștientizare, care cred că este un pilon foarte important al activității noastre, și analize și recomandări locale, pentru că mergem cu analizele și cu perspectiva noastră asupra pieței spre publicul larg. De exemplu, îi ajutăm să înțeleagă cum să citească o factură la energie, de asemenea, în zona de prosumatori am oferit suport pentru cei care au dorit să aplice la Casa Verde pentru a-și clarifica ce au nevoie pentru a depune dosarul.

Menționam și analize și recomandări locale, iar aici încercăm să surprindem mai larg peisajul energetic românesc și să venim cu niște recomandări și perspectiva tinerilor din energie despre cum ar putea să se dezvolte România sau ce măsuri ar trebui să ia la nivel local.

În FEL avem membri din tot lanțul valoric al energiei, de la producători la distribuitori, furnizori, traderi, energie nucleară, avem colegi avocați, acoperim tot spectrul din energie.

De asemenea avem și o zonă de colaborare internațională pentru că suntem parte dintr-un program internațional, din care și eu sunt selectat ca Future Energy Leader, și acolo încercăm să construim relații cu alte organizații similare din Portugalia, din Norvegia, din Germania, să împărtășim cunoștințe, să învățăm unii de la alții și, de ce nu, să dezvoltăm unele proiecte împreună cu ei.

Evoluția pieței de energie regenerabilă în România

Rareș Hurghiș: Dacă e să ne uităm la evoluția în România a pieței de energie regenerabilă, putem observa că s-a dezvoltat atunci când au fost oferite scheme de sprijin. Acum 10 ani a fost renumita schemă prin certificate verzi, pe care le plătim cu toții prin facturile noastre, unde au fost instalate undeva la 4,4 gigawați de energie regenerabilă, 3 gigawați în energie eoliană și 1,4 gigawați în energie fotovoltaică.

Cu toate astea, esența rămâne aceeași dacă ne uităm și la prosumatori. Dacă acum câțiva ani aveam doar câteva sute de megawați în capacități instalate, acum avem 1,44 gigawați. Asta înseamnă mai mult decât reactoarele de la Cernavodă.

Partea de prosumatori s-a dezvoltat tot prin prisma schemelor oferite de statul român.

Stăm destul de bine, cred că puteam să stăm și mai bine, dar asta cred că ține de țintele pe care ni le-am asumat anterior ca și țară.

Noi ne-am îndeplinit angajamentele la nivelul Uniunii Europene la orizontul anului 2020. Cred că am putea mai mult fix prin prisma potențialului care există în România. Avem un plan național integrat energie și schimbări climatice, care prevede undeva la 16 gigawați instalați în eolian și fotovoltaic.

Sunt studii care vin și zic că prin această capacitate nu ne vom atinge ambițiile din RepowerEU, unde ni se cere un anumit grad de energie regenerabilă, și asta undeva la 41%, recomandare din partea Uniunii Europene.

Cu planul acesta, am ajunge undeva la 36%. Ca să ajungem la 41% ar fi nevoie de undeva la 20 de gigawați, adică încă 4 în plus față ceea ce avem noi acum în plan.

La orizontul lui 2030 nu sunt surprinse capacitățile de generare aferente, de exemplu, producerii de hidrogen verde, care sunt undeva la 4,3 gigawați.

Ambițiile creează noi oportiunități economice

Rareș Hughiș: De ce sunt importante ambițiile și să ne setăm niște ambiții ca țară? În primul rând pentru că acest fapt va permite direcționarea investițiilor în rețelele de energie într-un mod adecvat. În momentul de față, Transelectrica își planifică rețeaua în funcție de ambițiile pe care și le asumă România.

Dacă nu avem niște ambiții mari, nu vom avea nici o rețea dezvoltată în mod adecvat.

Mai nou, și distribuitorii vor trebui să-și planifice dezvoltarea rețelelor de energie pentru a acomoda sursele de energie regenerabilă. Istoric, sistemul energetic românesc a fost dezvoltat unidirecțional, adică de la o sursă de producție centralizată, către consumator, care nu era un prosumator, era doar un consumator pasiv, nu era un actor activ în cadrul pieței de energie.

În al doilea rând, dacă ne asumăm la un nivel suficient de ridicat aceste ambiții, cred că ele pot crea noi oportunități economice în România.

Discutăm despre crearea, de exemplu, a unor fabrici, care să producă panouri fotovoltaice, despre producția de baterii, vedem intenții și există deja fabrici în România care produc baterii și pentru stocare și pentru vehicule electrice.

Din nou, având o ambiție dai o siguranță investitorilor că dorești să mergi în direcția respectivă și ei vin să investească în România.

Putem deveni astfel și furnizori regionali, pe lângă securitatea energetică, și furnizor regional de expertiză și de forță de muncă specializată. Doar așa cred că putem să dezvoltăm sănătos un sistem energetic românesc.

Există granturi europene pe care companiile le pot accesa pentru a deschide fabrici. Dar există și scheme de sprijin precum PNRR, Casa Verde, mai multe programe care însumează undeva la 10 gigawați capacitate ca țintă de a fi instalată în perioada următoare.

Avem bani disponibili prin granturi europene și de la statul român, trebuie să aplicăm cu proiecte și să le implementăm cu succes.

Cum putem ajunge să avem #GreenEnergy4Everyone

Rareș Hurghiș: Cheia pentru a avea #GreenEnergy4Everyone stă în schemele pe care le putem oferi. Și panourile fotovoltaice și turbinele eoliene au fost instalate tocmai prin prisma faptului că au fost scheme de sprijin care să ajute investitorii.

Sunt tehnologii noi care au nevoie de scheme de sprijin pentru a fi implementate.

Vreau să vorbesc și despre hidrogen, pentru că noi avem o strategie națională care se concentrează pe hidrogenul verde, regenerabil. Strategia are scopul de a înlocui hidrogenul pe care-l obținem în momentul de față din combustibili fosili, din gazul natural, mai exact, fără captarea CO2, cu hidrogen verde.

Cred că prin prisma experienței României în zona de gaze naturale putem să fructificăm o nouă ramură, aceea de captare a dioxidului de carbon și putem să discutăm în cazul acesta de hidrogen albastru. Pentru că vom capta dioxidul de carbon, avem zăcăminte depletate unde putem injecta acest dioxid de carbon spre exemplu.

De asemenea, putem discuta despre hidrogenul turcoaz, care se obține tot din gazul natural printr-un proces denumit piroliza metanului. În urma pirolizei, rezultă molecula de hidrogen și carbon solid, care poate fi utilizat, de exemplu, în industria bateriilor, în industria cauciucului sau a maselor plastice.

Hydrogen valleys și economie circulară

Rareș Hurghiș: Intrăm într-o zonă de economie circulară, și dacă ar fi să ne uităm la acele ”hydrogen valleys” definite în strategia de hidrogen, cred că ar trebui să ne aplecăm și pe astfel de soluții astfel încât să ne bazăm și pe atuurile pe care le are România în momentul de față, iar aici avem clar gazele naturale.

De ce zic că e un atu? Pentru că dacă ne uităm puțin la economiile din vestul Europei, ele au avut acces la gaz ieftin zeci de ani. Ele s-au dezvoltat pe combustibili fosili ieftini timp de zeci de ani.

Pentru economiile vest-europene e mult mai ușor să facă o tranziție în momentul de față de la niște combustibili fosili la energie verde pentru că au și o putere de cumpărare mult mai mare față de ce e în Europa de Est și România.

Revenind la hidrogen, spuneam că România are experiență și expertiză în zona de explorare de hidrocarburi și e de menționat faptul că atunci când tu faci extracție de gaze naturale din zăcământ, nu găsești molecula de CH4 singură, în formă pură. Ea e într-un amestec cu alte molecule printre care și hidrogenul, într-o variație mai mică sau mai mare.

Noul trend la nivel mondial, despre care se discută în momentul de față, este hidrogenul alb, sau hidrogenul care se găsește natural în scoarța pământului. La nivel global se estimează că ar fi undeva la 500 de miliarde de metri cubi de hidrogen alb care ar putea să ne asigure independența energetică pentru următorii 100 de ani.

Legând aceste informații de expertiza României și de ce povesteam anterior, sunt șanse să găsim și în România acest hidrogen natural, hidrogen alb, și cred că România ar trebui să se uite la hidrogenul alb, să începem, cel puțin, să căutăm acele posibile zăcăminte.

Hidrogenul alb, ieftin și ușor de exploatat

Rareș Hurghiș: Hidrogenul alb nu e ceva inventat azi, există din 1987 și a fost descoperit în Mali în momentul în care au forat ca să caute apă. Au pus o turbină, ard hidrogenul și a fost pentru prima dată când au produs pentru comunitatea respectivă energie electrică. Avem exemplu că se poate și acest hidrogen alb are potențialul de a ajunge la un cost de sub un dolar pe kilogram, ceea ce-l face extrem de competitiv pentru industrie.

În momentul de față, hidrogenul verde costă undeva între 4 și 5 dolari pe kilogram, iar cel obținut din gazul natural e undeva de 2-3 ori mai ieftin.

Strategia de hidrogen prevede un cost de implementare de 4,6 miliarde de euro, undeva la 2,1 gigawați în electrolizoare și 4,3 în capacități de energie regenerabilă.

Tot hidrogenul acesta este vizat a fi folosit preponderent în industrie și transporturi, dar el poate fi folosit și în blending, cu gazul natural, de exemplu, pentru a reduce amprenta de CO2, și pentru a înverzi ceea ce consumăm deja la nivelul țării.

Un alt gaz verde despre care vreau să vorbesc este biometanul. Biometanul se obține prin digestie anaerobă din diverse deșeuri pe care noi le producem deja. Potențialul tehnic al României la orizontul anului 2030 este de 2 miliarde de metri cubi, echivalentul importurilor de gaze naturale pe care le face România în fiecare an.

Doar făcând biometan până în 2030, am putea să scăpăm de importuri, neținând cont că vom avea în exploatare, probabil începând din anul 2027, zăcămintele offshore din Marea Neagră.

La orizontul lui 2050, România are un potențial tehnic de biometan undeva la 8 miliarde. Asta înseamnă undeva la 90% din consumul de gaze naturale de astăzi. Rezervele pe care noi le avem și ceea ce avem planificat pentru a consuma, probabil vor dura până prin 2040-2050, după 2040 vom asista la un declin al producției și cred că este oportun să mergem și în această zonă să producem biometan, treptat, pentru că deja avem infrastructură, avem expertiză.

Mai mult decât atât, el poate juca un rol foarte important în economia circulară, în sensul în care preiei deșeuri, le transformi în energie, după care pe acestea le poți folosi mai departe ca îngrășăminte sau în alte procese industriale.