Inginer de profesie și ONG-ist la suflet, Claudiu Butacu se consideră un norocos pentru parcursul pe care viața sa profesională l-a luat după absolvirea facultății. Ar fi trebuit să se întoarcă acasă, în Bacău, pentru a lucra alături de tatăl său pe zona de instalații electrice.

În schimb a rămas în București și, deși nu a ajuns să facă iluminat arhitectural pentru clădiri istorice, așa cum visa în școală, a ajuns unul dintre cei mai cunoscuți profesioniști din zona de construcții sustenabile și energie regenerabilă, dezvoltând strategii-pilot de energie regenerabilă, precum și soluții de orașe inteligente ecologice pentru a combate provocările globale de mediu actuale.

Claudiu este un susținător al educației, ca fiind unul dintre elementele primordiale pentru generarea schimbării, pentru el generațiile tinere fiind cele care pot explora soluții menite să creeze un viitor mai bun.

A venit alături de noi în primul episod al #GreenEnergy4Everyone, un proiect implementat în cadrul unui consorțiu din care fac parte Cosvitec Est, Administrația Fondului pentru Mediu, Universitatea Ovidius din Constanța și DiFine PR, partenerii Green Start-Up în realizarea acestei serii de podcasturi, și finanțat de Innovation Norway prin Norway Grants. Înscrie-te la curs și fii parte a tranziției către un viitor energetic sustenabil.

În prezent, la nivel global se produce și se consumă o cantitate enormă de energie electrică.

Proiectul Green Energy for Everyone are ca scop informarea publicului larg privind sursele de energie regenerabilă, beneficiile folosirii resurselor verzi de energie și a modului în care toți putem fi mai prietenoși cu mediul pornind de la modul în care producem și consumăm energia. În cadrul episoadelor acestui podcast vom discuta despre aceste aspecte cu invitații noștri.

#GreenEnergy4Everyone este un proiect care aduce în prim-plan conștientizarea epuizării de resurse energetice și propune soluții de energie regenerabilă pentru un viitor sustenabil.

Din punctul de vedere al lui Claudiu Butacu, este nevoie de o schimbare pe segmentul de energie regenerabilă la consumatorii rezidențiali. ”Trebuie să implicăm mai mult și beneficiarul”, afirmă el explicând faptul că alături de colegii săi a făcut recent un studiu de piață cu scopul de a afla care sunt motivele pentru care românii devin prosumatori, adică nu doar consumă energie din rețeaua electrică, ci și produce energie din surse regenerabile.

”Motivele principale sunt economisirea de bani – 9 din 10, independența energetică – 3 din 4, contribuția la reducerea emisiilor de carbon – 1 din 2. Hai să vedem și dacă cea mai dorită, economisirea de bani, se și întâmplă cu adevărat. În momentul de față, compensarea calitativă funcționează într-o metodă foarte neclară pentru beneficiari. Se așteaptă facturi de luni întregi, cred că unii au ajuns la un an de când nu au primit factura de compensare, cu foarte multe schimbări legislative. Este un haos inclusiv pentru noi”, spune Claudiu.

Astfel, birocrația este cea care în România este una dintre cele mai importante bariere în calea celor care doresc să devină prosumatori.

”Comunitatea pe care noi o avem în EnergiaTA este foarte tensionată. Oamenii nu știu în cine să mai aibă încredere. Sunt foarte mulți jucători care nu se aliniază între ei. Noi încercăm să contextualizăm puțin, să vedem care este nevoia principală a oamenilor și cum putem rezolva ca oamenii să-și pună panouri fotovoltaice și să le aducă un real beneficiu”, declară Claudiu Butacu în podcastul #Green Energy4Everyone.

În discuția noastră, Claudiu a oferit și o serie de sfaturi privind modul în care comunitățile de la bloc pot deveni mai eficiente din punct de vedere energetic și se pot folosi de beneficiile energiei fotovoltaice.

”Cum ar fi o asociație de proprietari care produce energie fotovoltaică să acopere acele cheltuieli comune, care poate să pună niște stații pentru mașinile proprietarilor, și începe să nu mai fie doar o consumatoare de resurse. În zona de comunități de energie s-ar putea să ne ajute să trăim la bloc și să avem producție de energie fotovoltaică pe care le avem montate în diverse zone: nu mai ajungi să injectezi energia în rețea, ci ajunge în niște arealuri pe care noi le putem controla, de tipul micro-grid (e ceea ce avem noi la EfDEN). Zona de comunități de energie ne-ar putea să facem un schimb intern astfel încât să fie bine din punct de vedere economic să o generăm”, a mai spus Claudiu.

Urmărește discuția noastră cu Claudiu Butacu în cadrul podcastului #GreenEnergy4Everyone în video-ul de mai sus sau citește în continuare un rezumat al conversației.

Claudiu Butacu: Sunt un norocos. Sunt norocos că toate întreprinderile menționate sunt făcute în echipă. Sunt un norocos pentru că am avut șansa să trăiesc într-o societate în schimbare, despre cum am putea să facem lucrurile diferit, pornind de la foarte multe aspecte. Nu suntem business, suntem un ONG, nu facem lucrurile la fel cum le fac alții, suntem un proiect de cercetare și dezvoltare în România, unde, cele mai întâlnite acum 10-12 ani erau ONG-urile sociale și cele care ajută beneficiari oferindu-le diferite ajutoare.

Sunt inginer de instalații trimis de tatăl meu la București ca să fac facultatea cea mai bună din țară și apoi să mă întorc acasă, în Bacău, și să facem împreună instalații electrice.

Visam cândva să fac instalații electrice, iluminat arhitectural pentru clădiri istorice, poduri, dar foarte ușor am fost adus cu picioarele pe pământ că e foarte greu să ajung în direcția respectivă și că probabil o să trag cablurile în clădiri. A fost destul de demotivant, și a trebuit să-mi fac norocul și cu mâna mea și să caut lucrurile care m-au motivat.

Rolul care mi s-a potrivit cel mai bine după cel de electrician a fost cel de fundraiser, și asta acum mai bine de 12 ani.

Mi-ar plăcea să vorbesc și eu despre asta în timp, să-mi dau seama că am făcut lucrurile diferit.

Cum am ajuns să fac fundraising? Ei bine, am ajuns electrician într-o echipă de voluntari condusă de un profesor de arhitectură, care a zis că România ar trebui să meargă la prima ediție de Solar Decathlon din Europa. Atunci am avut șansa să fiu adus într-o echipă pe zona mea de specializare, de electrician, să facem instalația electrică a casei Prispa.

Acolo am început să interacționez, alături de alți colegi din echipa de fundraising, cu companii din energie, sau care oferă echipamente electrice, să vedem ce-ar însemna nevoia noastră. Am avut șansa, și asta este o oportunitate pe care o descriu și colegilor mei de astăzi, să vorbesc cu oameni din top management, cu CEO, cu fondatori, cu directori, despre cele mai bune echipamente. Cheia de aur pe care am avut-o noi a fost că încercam să inovăm într-un domeniu în care suntem consacrați acum, se construiesc casele.

Noi veneam cu ceva disruptiv: aveam nevoie să construim, să asamblăm o casă în 15 zile, cu tineri profesioniști, să reprezentăm România la cea mai mare competiție internațională, nu de sustenabilitate, ci de arhitectură solară și de eficiență energetică. Am dat câțiva ani mai încolo acest spin de sustenabilitate.

Am început să interacționez cu niște companii. Și ne-am dat seama că companiile aveau niște interese, scopul lor era profitul, lucru cu care azi sunt într-un dezacord total. Nu cred că scopul principal trebuie să fie profitul, ci să creeze plus-valoare în societate cu lucrurile pe care le face bine compania respectivă. Profitul este un lucru care iese normal, e responsabilitatea companiilor să facă profit, dar nu cred că scopul ar trebui să fie profitul.

Atunci mi-am dat seama că este o interacțiune destul de grea de la niște tineri care-și doresc să ajungă la o competiție și-și doresc să monteze cele mai bune sau cele mai potrivite echipamente într-un prototip de casă, să convingă o companie să accepte să ofere acele echipamente.

Cum măsuri sustenabilitatea

Claudiu Butacu: În domeniul nostru, al construcțiilor, cred că este unul dintre cele mai palpabile în care poți să măsori sustenabilitatea. Și anume certificările pe care noi le obținem pentru construcțiile noastre sunt destul de măsurabile, deloc interpretabile.

Mi se pare că s-a schimbat enorm piața care susține zona aceasta de construcții sustenabile. Dacă ne uităm istoric, pe atunci noi construiam o casă din lemn nu pentru că nu voiam să folosim alte materiale, dar aveam această provocare de a construi un LEGO uriaș pe care să-l asamblăm și să-l dezasamblăm. Dacă aveai într-o competiție 10-15 zile ca să o asamblezi, aveai 5 zile ca să o dezasamblezi.

În totalitate, casele pe care le-am construit până acum au fost vizitate de peste 600.000 de oameni.

Aceste case fac parte din niște soluții pe care noi le propuneam ca să facem niște comunități. Fie peri-urban-rural cum a fost Prispa. Acolo, provocarea arhitecturală a fost să convingem tineri profesioniști, de tipul profesori, doctori, că poți trăi într-o zonă rurală sau periurbană și să aibă astfel de locuințe hot: o Prisma modernă – arhitecturală tradițional la experior, la interior un pic tehnologizată, cu toate condițiile de confort.

Cum construim aceste case? Aici este o problemă. S-a mai spus că avem nevoie rapid de 200 de lideri de energie în România care să pună la punct sistemul energetic din România.

Această prezență a specialiștilor este esențială ca să putem merge mai departe. Trebuie să facem lucrurile diferit și ca să faci lucrurile diferit trebuie să îți asumi niște riscuri. Vorbeam mai devreme despre ce finanțează companiile: finanțează riscurile mici. Sunt și companii curajoase. R&D înseamnă și că poate să nu iasă.

Trebuie să învățăm să lucrăm și cu statul.

Am avut șansa să fiu aproape de decidenți. Suntem prezenți în grupuri de lucru pe zona energetică. Cred că trebuie să ajungem decidenți, să avem câte un om la diferite butoane. Dacă e cineva care poate produce schimbare, e dintre cei care știu să o facă.

Soluții concrete aplicabile imediat

Claudiu Butacu: Trebuie să găsim soluții concrete care să fie aplicabile mâine. Noi am identificat că suntem eficienți în zona de informare și conștientizare.

Pe zona de prosumatori am tradus că simțim nevoia unei schimbări pe zona aceasta de energie regenerabilă la consumatorii rezidențiali. Trebuie să implicăm mai mult și beneficiarul.

Am făcut un studiu de piață și am aflat de ce devin românii prosumatori.

Motivele principale sunt economisirea de bani – 9 din 10, independența energetică – 3 din 4, contribuția la reducerea emisiilor de carbon – 1 din 2.

Hai să vedem și dacă cea mai dorită, economisirea de bani, se și întâmplă cu adevărat. În momentul de față, compensarea calitativă funcționează într-o metodă foarte neclară pentru beneficiari. Se așteaptă facturi de luni întregi, cred că unii au ajuns la un an de când nu au primit factura de compensare, cu foarte multe schimbări legislative.

Este un haos inclusiv pentru noi, care avem 9 oameni dedicați să analizeze treaba asta.

Noi credem că la barierere ca mai mulți oameni să devină prosumatori, pe primul loc stă birocrația. Asta influențează foarte mult economisirea de bani. Omul care și-a previzionat că va pune panouri fotovoltaice, 45% cu AFM, 32% din fonduri proprii, iar 23% prin credite de la bănci.

O investiție medie se ridică undeva la 26.000 de lei, unde 9.500 de lei este finanțarea proprie.

Și vedem că oamenii nu au compensare, nu au return on investment.

Comunitatea pe care noi o avem în Energie Ta este foarte tensionată. Oamenii nu știu în cine să mai aibă încredere. Sunt foarte mulți jucători care nu se aliniază între ei. Noi încercăm să contextualizăm puțin, să vedem care este nevoia principală a oamenilor și cum putem rezolva ca oamenii să-și pună panouri fotovoltaice și să le aducă un real beneficiu.

Am identificat inclusiv la instalatori o problemă. Există grupuri de DIY, unde nu e o problemă că încerci să faci singur, dar aici ai nevoie de ANRE, ai nevoie de licențe. Într-o piață în care se nasc sute de instalatori în garsoniere, nu mai ai credibilitate. Așa că pot să înțeleg de ce ajung unii oameni să-și facă componenta de cercetare și instalare singuri. Dar asta se traduce deja în dezastru.

Să-ți pui panouri fotovoltaice nu înseamnă să-ți reduci neapărat doar factura la energie. Credem că vine și cu responsabilizarea beneficiarului.

Paradoxul energiei electrice

Claudiu Butacu: Ne mai aflăm într-un paradox. Prea des vorbim despre cum să convingem românul să-și stingă becul. Dar ne-am uitat pe date și am văzut că România este pe ultimul loc la consumul de energie electrică în Uniunea Europeană pe cap de locuitor.

Avem alte resurse pe care le consumăm ca să ne încălzim și să ne răcim. Consumăm în continuare foarte mult lemn, gaze. Nu zic că sunt bune sau nu. Dar dacă noi măsuram energia electrică pe care o consumăm comparativ cu danezul care are și pompă de căldură, și mașină electrică la scară, de aceea avem un consum mic de energie electrică.

Ne uităm de ce consumă restul europenilor mai multă energie? Pentru că ei au consum mai mic pe celelalte resurse. Ne dăm seama că sunt echipamente, cum sunt pompele de căldură, mult mai performante pe energie electrică.

Atunci noi încercăm să facem oamenii să se uite în perspectivă pe termen mediu sau chiar lung.

Primul pas pe care ar trebui să-l facem este cel al unui audit al consumatorilor pe care-l avem. Te poți uita pe factură, știi pe ce consumi. Dar noi propunem să faci și un audit de tipul când folosim energie electrică.

Curba unui cuplu de consum pe energie electrică în România este dimineața și seara. Dacă ne uităm la curba de producție a unui panou solar ea este pe timp de zi.

Atunci ne uităm cum am putea să mutăm consumul. Soluții de stocare. Ele sunt de ajutor în ziua de azi.

Dar ne uităm la cum am putea să folosim echipamentele ca să folosim curba de auto-consum: producem energie electrică și o consumăm.

Am început să ne uităm la componentele prin care românii ar putea cu adevărat să facă economie la energie, iar asta ar însemna să fim eficienți. Vedem în continuare greșeli pe care le fac oamenii în apartamente: fac ori foarte cald, ori rece. Nu setează o temperatură. Orice grad de energie în plus arată un 7% în plus la factură. Diverse electrocasnice care funcționează haotic. Un simplu timer în care pui mașina de spălat la o altă oră în loc să o pui dimineața, când e curba mare, să o muți la prânz, când poți folosi energia pe care o produci. Asta înseamnă să fii eficient.

Dacă noi facem acel audit al nostru de energie electrică, dacă ne uităm la orientarea acoperișului...cred că instalatorii ar trebui să-i treacă printr-un simulator despre cum arată producția de energie pe diverse amplasări.

Credem că dacă omul este bine informat poate să facă un plan strategic.

Potențialul comunităților de energie

Claudiu Butacu: Unde văd potențialul foarte mare la blocuri este să avem foarte mare grijă la cum se izolează și cum se montează astăzi izolația, mă uit la asociațiile de locatari, dacă găsesc niște soluții de eficientizare – mă uit mai întâi la terasa blocului, dacă le permite, pentru a produce această energie fotovoltaică, să se gândească dacă pentru tine, care stai la etajul 6, să monteze o stație pentru încărcarea mașinilor electrice.

Cum ar fi o asociație de proprietari care produce energie fotovoltaică să acopere acele cheltuieli comune, care poate să pună niște stații pentru mașinile proprietarilor, și începe să nu mai fie doar o consumatoare de resurse.

În zona de comunități de energie s-ar putea să ne ajute să trăim la bloc și să avem producție de energie fotovoltaică pe care le avem montate în diverse zone: nu mai ajungi să injectezi energia în rețea, ci ajunge în niște arealuri pe care noi le putem controla, de tipul micro-grid (e ceea ce avem noi la EFdeN).

Zona de comunități de energie ne-ar putea să facem un schimb intern astfel încât să fie bine din punct de vedere economic să o generăm.