Potrivit unui nou studiu, ghețarii alpini ai lumii ar putea conține mai puțină apă decât se credea până acum, ceea ce sugerează că rezervele de apă dulce ar putea ajunge la apogeu mai devreme decât se anticipa pentru milioane de oameni din întreaga lume care depind de topirea ghețarilor pentru apă potabilă, irigarea culturilor și pentru uzul zilnic, scrie The New York Times.

Cele mai recente constatări se bazează pe imagini din satelit realizate în 2017 și 2018. Ele implică faptul că o încălzire globală suplimentară ar putea face ca gheața de astăzi să dispară în multe locuri într-un interval de timp mai scurt decât se credea anterior.

În Anzii tropicali, de exemplu, studiul a estimat că volumul ghețarilor este cu 27 % mai mic decât consensul științific de acum câțiva ani. În unele zone din Rusia și din nordul Asiei, volumul ghețarilor a fost cu 35% mai mic.

La nivel mondial, studiul a constatat că în ghețari se află cu 11 procente mai puțină gheață decât se estimase anterior. Cu toate acestea, în munții înalți din Asia, studiul a descoperit cu 37% mai multă gheață, iar în Patagonia și în Anzii centrali, cu 10% mai multă. Topirea ghețarilor amenință mijloacele de subzistență și remodelează peisajele din America de Nord, Europa, Noua Zeelandă și multe alte locuri.

Rezoluția înaltă a imaginilor din satelit a permis doctorului Millan și colegilor săi să surprindă variații fine ale grosimii ghețarilor, cum ar fi adâncituri înguste în solul de dedesubt. Aceștia au putut cartografia mici calotele de gheață din America de Sud, Europa și Noua Zeelandă, care nu fuseseră cartografiate niciodată înainte.

În bazinul superior al Indusului din Himalaya, care se întinde între Afganistan, China, India și Pakistan, topirea ghețarilor reprezintă aproape jumătate din debitul râurilor. Cu toate acestea, provocările logistice și politice fac ca oamenii de știință să poată monitoriza doar o mică parte din ghețarii himalayeni, a declarat Anjal Prakash, expert în domeniul apei la Indian School of Business din Hyderabad, care nu a lucrat la noul studiu.

"Este o regiune cu deficit de date", a spus Dr. Prakash. "Țările nu cooperează. Nu fac schimb de informații între ele".

Având în vedere că 1,5 miliarde de oameni beneficiază de apa și de alte resurse din Himalaya, în timp ce se confruntă, de asemenea, cu riscuri tot mai mari de inundații grave, regiunea "așteaptă doar să se întâmple un dezastru", a spus Dr. Prakash.

În anumite privințe, oamenii de știință înțeleg mai puțin despre unii dintre ghețarii care se aștern peste munții lumii decât despre calote de gheață mult mai mari din Groenlanda și Antarctica, a declarat Mathieu Morlighem, un cercetător în domeniul științelor pământului de la Dartmouth College care a lucrat la noul studiu.

Doar câteva mii de ghețari din întreaga lume au fost măsurați la fața locului. În locuri precum America de Nord, clima mai calmă înseamnă mai multe pungi de apă în ghețari, ceea ce poate zădărnici măsurătorile radar. În comparație cu calotele de gheață gigantice, unde gheața care se mișcă rapid a netezit în timp fundamentul de bază, terenul de sub ghețarii montani poate fi "atât de complex", a spus Dr. Morlighem, ceea ce face mai dificilă măsurarea dimensiunilor acestora.