Ce vei afla din acest material:
- Cum își propune Recycllux să curețe mările;
- Care este investiția totală de până acum;
- Cât plastic se varsă anual în mări și oceane;
- De ce este important să prevenim contaminarea ecosistemelor marine cu plastic;
Deși guvernele au propriul rol în promovarea și facilitarea reciclării diverselor materiale pe care le producem și le utilizăm, companiile au propria responsabilitate în ce privește reprocesarea și reîntrebuințarea diferitelor produse.
Recycllux este un brand românesc care facilitează procesul de colectare și preluare a deșeurilor de plastic din ecosistemele marine și reciclarea acestora, pentru ca plasticul să poată fi reintrodus în economie.
Am discutat cu Sorina Uleia, Chief Operating Officer la Recycllux, pentru a afla mai multe despre misiunea companiei și cum a fost demarat acest proiect.
Așadar, Sorina ne-a povestit că „am început acest proiect cu dorința profundă de a contribui la protejarea mediului înconjurător și de a utiliza tehnologia în mod inovator pentru a crea o planetă mai curată, mai sănătoasă și mai durabilă. Suntem ferm convinși că combaterea poluării cu plastic nu este doar problema marilor și oceanelor, ci este o problemă complexă care afectează clima, sănătatea, societatea și economia.”
Începuturile Recycllux
Recycllux a pornit la drum în 2020, când a participat la Parsec Accelerator, un incubator finanțat prin programul Orizont 2020 dedicat dezvoltării ideilor inovative care folosesc date satelitare sa rezolve provocări globale.
„Aici am validat prototipul experimental și am confirmat potrivirea produsului pe piață prin intermediul interviurilor cu diverșii actori care au un rol în combaterea poluării marine”, ne-a comunicat Sorina.
În 2021, Recycllux a fost accelerat de InnovationLabs, lucru care i-a permis companiei să construiască MVP-ul, iar momentul respectiv a culminat cu obținerea premiului „Spin-off of the year”, după cum am aflat de la reprezentanta companiei.
Un alt pas care a crescut foarte mult vizibilitatea Recycllux la nivel european a avut loc în anul 2022, atunci când echipa a participat la Black Sea ClimAccelerator, program susținut de Impact Hub cu sprijinul Institutului European de Inovare și Tehnologie (EIT) Climate-KIC. Ulterior, în 2023, EIT Climate-KIC a publicat rezultatele proiectului pe platforma de rezultate Horizon a Comisiei Europene.
Investițiile totale în Recycllux de-a lungul timpului depășesc suma de 200.000 de euro, dintre care 30.000 reprezintă investiții financiare externe, iar 50.000, investiții sub formă de servicii sau resurse care nu au implicat fluxuri financiare directe. “Echipa noastră nu doar că a contribuit cu resurse financiare pentru a acoperi costurile operaționale, ci a adus și un efort semnificativ sub formă de muncă voluntară și timp dedicat. Această contribuție neplătită a fost esențială pentru dezvoltarea și progresul proiectului nostru.”
În spatele succesului Recycllux se află o echipă care ajută la dezvoltarea continuă a business-ului. „Suntem trei cofondatori, fiecare cu peste 20 de ani de experiență. Alexandra este conferențiar universitar la Facultatea de Automatică și Calculatoare de la Universitatea Politehnică din București și expert în tehnologie digitală, cu o vastă experiență în domeniul inteligenței artificiale.”
„Cunoștințele ei în domeniul AI au stat la baza abordării noastre tehnologice. Algoritmul ML pentru identificarea precisă a locațiilor unde se acumulează deșeurile din plastic este dezvoltat pe baza tezei de doctorat a Alexandrei”, am aflat de la Sorina.
Bogdan are experiență în gestionarea proiectelor TIC complexe și aduce în Recycllux perspectivă tehnologică integrată, fiind un arhitect de soluții recunoscut în industrie.
Totodată, Sorina, cel de-al treilea cofondator, contribuie la viziunea strategică a brandului și oferă sprijin pe partea de management al inovației, având un background solid acumulat în corporații precum IBM sau Oracle.
Care sunt provocările colectării și reciclării plasticului din oceane
Una dintre marile provocări ale colectării și reciclării plasticului din ecosistemele marine este costul asociat cu acest proces, ne spune Sorina, astfel că găsirea unor soluții financiare care să îl faciliteze poate fi dificilă.
Sorina ne-a explicat că „Majoritatea soluțiilor existente depind de infrastructura marilor organizații neguvernamentale active în colectarea deșeurilor marine, cum ar fi Ocean Cleanup sau One Earth - One Ocean. Aceste organizații utilizează navele lor dotate cu sonar pentru a identifica locurile cu deșeuri de plastic, însă pot acționa doar atunci când navele se află în acele zone. În plus, aceste deșeuri sunt colectate de navele respective.”
„Recycllux, în schimb, utilizează algoritmi de inteligență artificială pentru a identifica aceste locuri în mod remote, bazându-se pe datele satelitare, și indică cu precizie zonele în care trebuie concentrate eforturile de colectare. Aceasta reprezintă o schimbare semnificativă, economisind timp și resurse valoroase”, adaugă aceasta pentru Green Start-Up.
De asemenea, Recycllux nu se ocupă propriu-zis cu colectarea și reciclarea deșeurilor de plastic din mări, ci este mai degrabă un intermediar „informatic”. Printr-un model de tip "uber", ei facilitează conectarea companiilor interesate să implementeze acțiuni de sustenabilitate cu navele de pescuit și organizațiile neguvernamentale locale pentru colectarea și sortarea deșeurilor, precum și cu companiile de reciclare pentru transformarea acestora în materiale de generația a doua.
Totodată, prin optimizarea resurselor disponibile, cum ar fi capacitatea în exces a bărcilor de pescuit în perioadele lor de inactivitate, Recycllux asigură o sursă suplimentară de venit și activitate permanentă pentru pescarii care își doresc să contribuie la un mediu marin mai curat.
Tot de la reprezentanta Recycllux am aflat că „nu toată lumea este conștientă de gravitatea poluării marine cu plastic sau de soluțiile posibile pentru combaterea acesteia.”
Astfel, pentru a obține finanțarea necesară pentru desfășurarea proceselor de colectare, transport și reciclare, compania caută să încheie parteneriate cu actori economici care împărtășesc aceeași viziune legată de protejarea ecosistemelor marine.
Situația deșeurilor din plastic în oceane
O bună parte dintre deșeurile pe care le vedem în mări sau în oceane nu provin de pe plajă, ci mai degrabă din surse urbane sau rurale. Ambalajele și obiectele din plastic aruncate în natură sunt transportate de vânt și de apele de scurgere către râuri și, ulterior, ajung în ecosistemele marine.
Green Start-Up a aflat de la Sorina Uleia că „odată ajunse în mediul marin, aceste deșeuri de plastic plutesc pe suprafața apei și sunt transportate de curenți către așa-numitele "insule de gunoi." Aici, plasticul se poate acumula și rămâne pentru perioade lungi de timp.”
Pe măsură ce plasticul rămâne în mediul marin, sub influența luminii solare, apei și a acțiunii mecanice a valurilor, acesta se degradează treptat, ducand formarea de particule extrem de mici numite microplastice. Acestea reprezintă o problemă foarte mare nu doar pentru ecosistemele respective, dar ne pot afecta în mod direct sănătatea.
Dacă peștii consumă acele particule și sunt apoi capturați pentru consum, oamenii se pot contamina la rândul lor cu microplastice, ca urmarea a consumului de pește oceanic.
Potrivit Sorinei, „plasticul reprezintă cea mai mare, cea mai dăunătoare și cea mai persistentă parte a poluării marine, 85% din totalul de deșeuri marine. În prezent, 165 de milioane de tone de plastic circulă în mediul marin al Pământului și împiedică absorbția a până la 8,25 miliarde de tone de CO2 în fiecare an.”
Tot ea susține că, dacă autoritățile nu vor lua măsuri pentru a preveni contaminarea oceanelor cu mase plastice, cantitatea din prezent care pătrunde anual în aceste medii, respectiv 12 milioane de tone, s-ar putea tripla până în 2040.
Nici Marea Neagră nu este ferită de acest fenomen, aceasta fiind în particular susceptibilă la acumularea de deșeuri.
„Aceasta mare semi-închisă a suferit schimbări importante cauzate de activitățile umane în ultimele patru decenii. Cele mai mari cantități de deșeuri se găsesc în zona porturilor Constanța, Capul Midia și Mangalia, care au un trafic naval intens. De asemenea, se estimează că 4,2 tone de plastic ajung în Marea Neagră prin fluviul Dunărea în fiecare zi (1.533 de tone în fiecare an)”, explică COO-ul Recycllux.
Cum poate ajuta Recycllux la stoparea acestui fenomen
Chiar dacă soluția propusă de Recycllux nu este operațională în prezent la nivel comercial, dezvoltarea prototipului avansează continuu. Totuși, impactul pe care acest sistem îl va avea asupra mediului odată ce va fi folosit, spun oficialii, poate fi măsurat și demonstrează o legătură directă între eliminarea deșeurilor de plastic și reducerea emisiilor de CO2.
„Conform analizei noastre de impact comandată de EIT Climate KIC, se constată că doar o singură intervenție pentru colectarea a 10 tone de deșeuri de plastic din mediul marin conduce la absorbția suplimentară a 35 kg de CO2. Abordarea noastră scalabilă, care implică mai multe intervenții ulterioare, are potențialul de a facilita absorbția a miliarde de tone de CO2eq anual”, am aflat de la Sorina Uleia.
Pentru unitățile de procesare a plasticului care vor colabora cu Recycllux, eforturile acestora vor fi remunerate. Acestea joacă un rol crucial în modelul Recycllux în ciuda faptului ca reciclarea durabilă a deșeurilor marine de plastic reprezintă o provocare semnificativă din cauza nivelurilor ridicate de contaminare.
„Obținerea purității necesare pentru reciclare, care în mod obișnuit presupune un maximum de 5% impurități, este deosebit de dificilă în cazul plasticului colectat din apele sărate.”
Există două abordări pe care Recycllux le promovează în vederea reciclării corespunzătoare a materialelor recuperate. Prima este reciclarea tradițională, despre care am vorbit și noi în acest articol, care implică măcinarea plasticului în particule mici, care sunt ambalate și trimise către companii specializate în procesare.
Cealaltă soluție propusă de brandul românesc este reciclarea termică, ce implică incinerarea controlată a deșeurilor, astfel încât acestea să poată fi transformate în energie.
Sorina adaugă faptul că „instalațiile de transformare a deșeurilor în energie emit mai puține poluări atmosferice decât centralele electrice pe bază de cărbune, iar acest proces are un impact redus asupra emisiilor de carbon și metan în comparație cu descompunerea deșeurilor în gropile de gunoi sau în apă.”
Următoarele etape pentru Recycllux
„În următoarele 6-12 luni, ne concentrăm asupra testării riguroase și validării prototipului nostru printr-o intervenție reală. Acest pas crucial ne va furniza date valoroase pentru a ajusta ulterior tehnologia și procesele noastre operaționale”, ne-a spus Sorina.
Luând în calcul proximitatea geografică a țării noastre de Marea Neagră, acesta va fi și locul în care compania vrea să își înceapă activitatea comercială, iar în acest sens au fost deja discutate alianțe strategice, precum cea cu Organizația Ecologistă Neguvernamentală Mare Nostrum sau cele cu organizațiile de pescari.
Astfel, obținerea finanțării necesare rămâne principalul obiectiv pentru anul 2023. Pe viitor, se vor optimiza la maximum operațiunile pentru a asigura o eficiență cât mai bună în ce privește colectarea deșeurilor.
„În final, obiectivul nostru fundamental este de a avea un impact semnificativ și durabil în lupta globală împotriva poluării marine cu plastic”, este concluzia Sorinei.
Comentezi?