În cadrul Green Start-Up Sustainability Forum & Awards s-a abordat pe larg tema economiei circulare, iar experții au vorbit despre cum putem avea o astfel de economie și în România. Alexandru Laibăr, director executiv la Coaliția pentru Economia Circulară (CERC), a deschis discuția în cadrul panelului dedicat economiei circulare.

În ce privește promovarea și implementarea economiei circulare la noi în țară, Alexandru a declarat că „eu încerc să facilitez lucrul ăsta de la o asociație care promovează economia circulară în România de peste cinci ani. O facem la nivel de public policy, o facem la nivel de think tank de economie circulară, o facem așa cum putem noi mai bine, creând experți, sprijinind programe educaționale la nivel universitar.”

Astfel, CERC își propune să mute discuția și conceptul de economie circulară de la teorie, la practică. În prezent, peste 60 de companii fac parte din Coaliția pentru Economia Circulară, iar fiecare dintre aceste afaceri își circularizează activitatea într-o oarecare măsură.

„Noi vedem povestea asta cu economia circulară integrată într-o soluție mai mare, care se referă la reducerea amprentei de carbon, la scăderea temperaturilor și la combaterea schimbărilor climatice”, completează Alexandru Laibăr.

Cum implementează companiile conceptul de economie circulară

Una dintre companiile care se folosește de conceptul de economie circulară pentru a-și ajuta clienții să-și recupereze o parte din investiția inițială făcută în telefoanele mobile este Flip.ro.

Alex Burghelia, co-fondator Flip.ro și-a prezentat punctul lui de vedere în ce privește orientarea clienților către circularitate și reducerea deșeurilor.

Astfel, acesta a declarat că „noi vedem o foarte mare înclinare a oamenilor spre economia circulară și oamenii încep din ce în ce mai mult să fie conștienți de alegerea aceasta.”

Puteți urmări aici înregistrarea evenimentului de pe 29 iunie.

Din observațiile lui la nivel de business, Alex vede economia circulară ca un trend ascendent în România.

Am mai vorbit în trecut despre beneficiile exploatării unui dispozitiv electronic, în special telefon, pe termen lung. Fairphone este una dintre companiile care promovează acest gen de gândire și utilizare, motiv pentru care le pune la dispoziție clienților kit-uri de reparare prin care aceștia își pot repara singuri smartphone-urile, prelungindu-le astfel durata de viață.

Și Nokia adoptă tot mai mult ideea de economie circulară. Compania deținută în prezent de HMD Global vine pe piață cu noi modele de telefoane accentuate pe ideea de sustenabilitate, materiale reciclate și de curând, reparabilitate.

Revenind la Flip.ro, Alex a explicat că platforma a venit ca o nevoie de a ușura experiența de vânzare a telefoanelor uzate, de care oamenii nu mai aveau nevoie, dar de pe urma cărora voiau să își recupereze o parte din investiție. Astfel, în loc să te întâlnești tu cu oameni lângă bloc sau într-o parcare de supermarket pentru a-ți vinde telefonul, îl trimiți la Flip, unde el este evaluat de către experți, iar dacă ești mulțumit de remunerația pe care urmează să o primești, lași telefonul la recondiționare.

Același lucru se întâmplă și atunci când vrei să cumperi chiar tu un telefon second-hand. Poate fi riscant, mai ales dacă nu te pricepi, să achiziționezi un astfel de telefon de la un necunoscut. Astfel, Flip.ro a facilitat procesul și nevoia de a vinde și cumpăra telefoane care nu mai erau noi.

Cum arată o industrie a modei mai sustenabilă

Despre sustenabilizarea industriei fashion am mai vorbit în trecut cu Diana Enăchescu de la Vintello, o platformă care își propune un lucru similar cu Flip.ro. Să vinzi și să cumperi mai ușor și cu riscuri mult mai mici articole vestimentare second-hand, prin intermediul unor experți.

Uphave este un marketplace similar cu Vintello, care își propune să reducă risipa de articole și accesorii de modă purtate, prin vânzare și cumpărare. Diana Ceresmis, CEO Uphave, a vorbit mai pe larg despre acest subiect în cadrul panelului de economie circulară de la Green Start-Up Sustainability Forum & Awards.

„Pentru mine, partea circulară a fashion-ului a început când am văzut câte haine cu etichetă pe ele donez sau arunc, undeva în 2015-2016. Iar apoi, prin 2019, printr-o întâmplare m-am întrebat cum pot să îmi cumpăr haine din second-handurile din Râmnicu Vâlcea și nu exista nici o soluție, nici măcar de a cumpăra online dintr-un astfel de magazin din București sau erau foarte puține”, a explicat Diana.

Problema magazinelor second-hand existente era faptul că personalul nu dispunea de timpul necesar pentru a fotografia și înregistra sutele sau chiar miile de produse din ofertă, mai ales din cauza faptului că aceste articole erau unice. Așa a apărut Uphave, un marketplace online care a început să digitalizeze oferta magazinelor second-hand fizice.

„Nu rezolvăm o problemă. Niciunul dintre noi de aici nu încearcă să rezolve o problemă în sine, ci încercăm să câștigăm cât mai mult timp pentru momentele în care soluțiile vor începe să aibă efect”, completează CEO-ul Uphave.

Cum pot contribui persoanele din medii defavorizate la economia circulară

Directorul de dezvoltare de la Ateliere fără Frontiere, Lorita Constantinescu, ne-a spus mai multe despre cum putem combina economia circulară cu reintegrarea socială pentru a ajuta nu doar populația generală, ci și pe cei din medii defavorizate.

Franța a fost unul dintre exemplele pe care echipa de la AfF le-a luat în ce privește inserția socio-profesională în 2008, atunci când a fost demarat acest proiect. 15 ani mai târziu, echipa Ateliere fără Frontiere lucrează pe trei piloni ai economiei circulare și al sustenabilității, prin cele trei ateliere, de recondiționare și reciclare a deșeurilor electronice, reîntrebuințarea bannerelor stradale și prin eco-ferma de lângă București.

Puteți urmări aici înregistrarea evenimentului de pe 29 iunie.

„Misiunea noastră socială este cea de reintegrare pe piața muncii a persoanelor vulnerabile, recondiționarea și repararea dă foarte multă manualitate oamenilor. Practic, toate atelierele pe care le avem sunt gândite pentru ceea ce pot ei să facă”, a explicat Lorita Constantinescu.

Totodată, prin cele trei ateliere și modul cum acestea au fost gândite, reciclarea și recondiționarea electronicelor, reutilizarea mesh-urilor publicitare și prin ferma organică, Ateliere fără Frontiere a integrat partea de mediu în misiunea asociației.

Orice eventual profit rezultat în urma activității este reinvestit în asociație pentru formarea de noi ateliere sau pentru a ajuta și mai mulți oameni să se reintegreze pe piața muncii și social.

„Vrem să avem o economie în care nimeni nu este lăsat în urmă și în care nu afectăm mediul și cred că ne place să venim cu idei de ateliere noi în zona de inovare socială și de mediu”, a precizat directorul de dezvoltare al Atelierelor fără Frontiere.

Până în prezent, prin atelierul Educlick, au fost recondiționate în jur de 30.000 de calculatoare, suficient pentru a dota din punct de vedere tehnologic circa 10% din școlile din România.

Reciclarea, soluția finală în lanțul economiei circulare

În economia circulară, reciclarea este considerată de mulți experți ca fiind soluție finală a ciclului de viața al unui produs. Astfel, nu se reciclează decât atunci când produsul respectiv nu mai poate fi reîntrebuințat în niciun fel.

Pentru produsele electronice, Environ este una din companiile care se ocupă cu reciclarea acestora. Roxana Puia, Marketing Director la Environ, ne-a vorbit în detaliu despre activitatea companiei și despre reciclarea produselor electronice.

„Suntem o platformă care operează cu producătorii de echipamente, atât companii care pun pe piață, sub marcă proprie, cât și cele care importă de cele mai multe ori astfel de produse. Vorbim aici de periuțe de dinți electrice, televizoare și chiar panouri fotovoltaice”, ne-a împărtășit Roxana.

Două dintre misiunile Environ sunt acelea de dezvoltare a unei infrastructuri de colectare a deșeurilor, dar și de colaborare cu operatori de colectare de încredere de la care să preia deșeurile, pe care să le trimită mai apoi către centrele de reciclare.

Pentru că și publicul larg trebuie să se implice în această acțiune, Environ se ocupă și cu campanii de informare și conștientizare, pentru a ajuta oamenii să înțeleagă importanța reciclării, dar și pentru a-i învăța cum pot face acest lucru eficient.

Din punctul Roxanei de vedere, recompensarea publicului care participă la aceste acțiuni de conștientizare nu are efect, pentru că oamenii tind să se oprească în general la recompensa respectivă și nu văd de fapt mesajul din spatele acțiunii.

„Oamenii nu au înțeles de ce este bine să predai echipamentele vechi, de ce este bine să reciclezi orice tip de deșeu ai avea, ci consideră că este un gest pentru care merită aplauze, ori într-o lume normală și civilizată nu cred că ar trebui să fim aplaudați pentru că facem ceea ce e corect pentru noi și sănătatea noastră.”

Pentru ca schimbarea să aibă loc la nivel industrial, companiile trebuie să „accepte schimbarea modelului de business”, în viziunea lui Alexandru Laibăr. „De la a vinde cât mai multe produse, la a vinde uzul unui produs, a vinde folosința, în sistem pay per use.”

Din perspectiva lui, cu cât mai multe companii vor fi dispuse să treacă de la economie liniară la economie circulară și vor accepta că reciclarea nu este o soluție, ci trebuie schimbat modelul de business, cu atât lucrurile se vor transforma în bine.