Am avea de câștigat din trei direcții dacă am opri risipa alimentară, spun experții: am avea mai multă mâncare pentru consum, iar astfel un sistem alimentar mai sigur. Companiile și clienții ar economisi bani, iar impactul asupra mediului în ce privește producția și consumul alimentar ar fi reduse.
Pentru a accelera progresul UE, Comisia le propune statelor membre ca, până în 2030 să reducă deșeurile alimentare cu 10% în urma procesării și producției, respectiv cu 30% per cap de locuitor, atât la restaurante, cât și în magazine.
Și industria textilelor pune presiune pe resursele naturale. În jur de 78% din deșeurile textile nu sunt colectate separat de către clienți și ajung, în final în deșeul menajer al casei, care ajunge să fie incinerat sau depozitat la o groapă de gunoi.
În plus, până la 35% din microplasticele descoperite în natură aparțin articolelor vestimentare, cum ar fi hainele sintetice. Aceasta este o problemă foarte mare, deoarece particulele foarte mici din plastic ajung în cele din urmă în oceane, sunt consumate de pești, iar mai apoi noi ajungem să le consumăm prin hrană.
De aceea, până în 2030, viziunea UE pentru piața modei este ca toate produsele vândute pe acest teritoriu să fie durabile, reparabile și reciclabile, iar centrele de reparare și reutilizare să devină tot mai populare.
Companiile din regiune vor fi încurajate să adopte design-uri prietenoase cu repararea și care să extindă durata de utilizare a unui articol vestimentar. De asemenea, pentru protejarea altor state din lume, exportul deșeurilor textile va fi oprit.
Comentezi?