După cele trei luni în care mi-am luat mâncare de acasă în caserole reutilizabile de sticlă de fiecare dată când am fost la birou, mi-am dat seama că nu este greu să contribui la schimbare și că beneficiile pot fi foarte mari, dincolo de mediul înconjurător.

Am consumat mai puțin plastic decât aș fi făcut-o dacă îmi comandam mâncare de fiecare dată când lucram la birou și am devenit mai independent, gătindu-mi singur mâncarea pentru o săptămână întreagă. E un sentiment de libertate și de bucurie că mă pot ajuta pe mine, în timp ce îi ajut și pe cei din jur.

Concret, în ce privește economiile materiale, în mod normal la mine în familie se cheltuiesc aproximativ 150 de lei doar pentru mâncare săptămânal, iar într-o lună, suma totală ajunge la 600 de lei, dar aceasta variază în funcție de sezon și preferințele de la momentul respectiv. Acest lucru poate fi diferit de la familie la familie, în cazul de față costurile reduse venind din faptul că facem mâncare din timp pentru mai multe zile. Deci în trei luni, putem estima că am cheltuit 1.800 de lei pe mâncare pe care am consumat-o nu doar la birou, ci și acasă.

Prin comparație, dacă îmi comandam mâncare la birou în aceste trei luni, aș fi cheltuit aproximativ 1.000 de lei, fără a lua în calcul faptul că trebuie să mănânc și acasă.

Iar cu cei 1.000 de lei economisiți din mâncarea adusă de acasă, îți poți face un upgrade la trusa de scule cu ustensilele Parkside, pe care le găsești la Lidl. 1.000 de lei sunt suficienți pentru a-ți cumpăra o mașină de înșurubat cu impact tangențial, un polizor unghiular, o mașină de găurit și înșurubat și o trusă cu tubulare de impact.

Sau dacă vrei să încerci noi rețete sau alimente, îți poți cumpăra preparate delicioase în ediție limitată, pe care le găsești în săptămânile tematice la Lidl.

Totodată, mie mi s-a întâmplat ca atunci când mi-am comandat mâncare să nu o pot consuma pe toată, iar excesul a trebuit de multe ori să îl arunc. În cele trei luni cât mi-am adus de acasă mâncare gătită, mi-am calculat porțiile în așa fel încât să mănânc doar cât am nevoie.

Beneficiile pentru natură sunt încă și mai mari, pentru că nu am mai consumat deloc plastic. Tacâmurile de metal aduse de acasă și caserolele reutilizabile din sticlă m-au ajutat să renunț la cele pe care le oferă restaurantele prin serviciile de food delivery, care pe lângă faptul că poluează mediul înconjurător dacă nu sunt reciclate, nici nu sunt la fel de durabile. Cel puțin 24 de seturi de tacâmuri de plastic aș fi utilizat în aceste trei luni, fără a lua în calcul ambalajele și sacoșele în care serviciile de food delivery livrează comenzile către clienți. Acest lucru în condițiile în care chiar aș fi primit în pachet doar un singur set. De obicei, din dorința de a mulțumi clienții, restaurantele pun în pachetele de livrare mai multe seturi care rămân nefolosite sau se aruncă. Chiar dacă o bună parte din aceste ambalaje sunt teoretic reciclabile, nu întotdeauna depunem efortul necesar pentru a ne asigura că acest lucru se și întâmplă.

De asemenea, un sfat pe care l-am aplicat de câte ori am putut în aceste trei luni a fost să cumpăr fructele și legumele mai puțin aspectuoase, dar care sunt într-o stare bună pentru consum sau gătit. Astfel, am salvat alimente care altfel ar fi ajuns, probabil deșeuri alimentare și ar fi contribuit la emisiile de gaz metan din atmosferă. Lidl România face demersuri pentru a se asigura că contribuie la combaterea risipei alimentare, astfel că în anul financiar 2022, retailerul a donat, printre altele, 578 de tone de alimente către Banca pentru Alimente, suficient pentru a hrăni aproximativ 880.000 de oameni, într-un an. Mai mult decât atât, în același an financiar, retailer-ul a donat 215 tone de produse non-alimentare și 584 de tone de hrană pentru animale către ONG-urile partenere.

În plus, una dintre strategiile companiei, implementată în toate magazinele din țară, este reducerea de preț de 30% aplicată mai multor tipuri de produse, cum ar fi pâinea împachetată, fructele și legumele (inclusiv cele care se vând la bucată, dar și articolelor refrigerate al căror termen de valabilitate se apropie de limită).

Ce s-a schimbat după această provocare derulată timp de trei luni? În primul rând, modul în care îmi planific alimentația și alegerile pe care le fac atunci când îmi gătesc mâncare pentru săptămâna următoare. Când vorbim de îmbinarea dintre alimentație și sustenabilitate, un amănunt care nu ține neapărat de a fi mai sustenabil, ci mai echilibrat e că ești conștient în mod constant de cât cumperi, de cât mănânci și în mod natural efortul devine mai mic, iar impactul mai mare. Caut să cumpăr cât mai multe legume și fructe, sprijinind și economia locală, iar pe rafturile Lidl România, în luna iulie, în vârf de sezon, s-au aflat verdețuri și fructe de pădure exclusiv de la producători români, 99% cartofi și ceapă românești, peste 95% roșii românești și peste 91% pepeni românești.

Totodată, nu mai simt nevoia să îmi mai comand mâncare, pentru că luându-mi de acasă, am libertatea de a alege ce și când vreau să mănânc, fără să contribui la risipa alimentară atunci când nu pot consuma tot ce îmi cumpăr. Nu mai puțin important, faptul că nu mai folosesc tacâmuri din plastic mă ajută să combat poluarea cu mase plastice, una dintre cele mai grave probleme cu care se confruntă planeta.

Cel puțin jumătate din cele peste 380 de milioane de tone de plastic produse anual sunt de unică folosință și cel mai probabil ajung în natură după ce nu mai sunt folosite, cauzând efecte în lanț la nivelul ecosistemelor. În același timp, cele 1.3 miliarde de tone de deșeuri alimentare generate anual la nivel global produc gaz metan cu efect de seră și pot fi redistribuite pentru a oferi populației cu acces limitat la mâncare o dietă sănătoasă.

Nu putem schimba aceste lucruri singuri, însă dacă vom colabora și vom depune toți efortul de a ne aduce mâncarea de acasă în caserole reutilizabile și o vom consuma cu tacâmuri reutilizabile, cu siguranță vom avea un impact pozitiv pentru care planeta și viitoarele generații ne vor mulțumi.

Angajamentul pe care mi l-am luat la nivel personal, și al redacției noastre, poate părea o picătură într-un ocean. Însă cu cât mai mulți dintre noi adoptăm gesturi mici, dar care au un impact în final, cu atât se înmulțesc aceste picături. Poate nu vom schimba toată lumea începând de mâine, dar este de datoria noastră să încercăm.