Dacă ne gândim doar la tacâmurile din plastic, omenirea folosește anual circa 40 de miliarde de seturi de astfel de ustensile, ceea ce se traduce într-un pericol ecologic foarte mare pentru întreaga planetă. Mai mult, de multe ori, acestea nu pot fi reciclate, pentru că sunt prea mici, prea subțiri și adesea, contaminate.

Tacâmuri reutilizabile pentru mai puțin plastic la prânz

Primul pas pe care l-am făcut când am început această provocare a fost să-mi aleg două zile în care să vin de acasă cu mâncarea gătită la pachet, respectiv marți și joi, zilele în care în mod tradițional ne revedem în echipă la redacție.

Apoi, pentru a înlocui tacâmurile poluante și nu foarte durabile din plastic, mi-am ales un set de tacâmuri din inox, reutilizabile, mult mai potrivite pentru reducerea risipei din sectorul alimentar.

Următorul obiectiv a fost înlocuirea caserolelor de unică folosință din plastic cu unele de sticlă cu capac, în care să depozitez mâncarea. Chiar lanțul de supermarketuri Lidl a făcut demersuri voluntare încă din anul 2019, pentru a înlocui ambalajele din plastic (paie, pahare, farfurii și tacâmuri) cu unele din carton plat, un material mult mai prietenos cu mediul.

Mai mult, în aceeași direcție, în anul 2021, Lidl România a introdus noi ambalaje pentru carnea proaspătă provenită de la furnizorii din România, reducând consumul de plastic cu până la 40% per caserolă.

Ciorba și supa sunt două tipuri de alimente nelipsite din alimentația mea, motiv pentru care le-am alocat una dintre cele două caserole. Ciorba este un aliment versatil pentru că încorporează multe tipuri de legume și pentru cei care își doresc, carne. Partea bună în ce privește legumele este că acestea pot fi întrebuințate în mai multe moduri.

Așadar, în numai două luni, am reușit să nu folosesc 10 seturi de tacâmuri de plastic pe care le-aș fi luat și le-aș fi aruncat ulterior. Dacă facem un calcul pe parcursul unui an întreg, pentru aproximativ 45 de săptămâni de muncă, aș fi consumat două pachete de seturi de tacâmuri de plastic de câte 50 de furculițe, linguri sau cuțite.

Fructe și legume bio crescute în mod responsabil

Spre exemplu, atunci când cumpărăm legume, uneori cumpărăm una-două bucăți în plus, ca să fim siguri că ne ajung pentru gătit. Legumele respective rezistă ceva timp la frigider, iar la mine în familie se gătește cam o dată pe săptămână. Dacă vrem să fim siguri că legumele nu se vor strica, le putem folosi la o salată, de exemplu. Mai multe sfaturi despre cum puteți să păstrați mai bine legumele și fructele sau cum puteți reduce risipa alimentară găsiți pe site-ul Lidl, la categoria Stop Risipă.

Totodată, în magazinele Lidl există o varietate de produse (peste 460 de articole) marcate cu eticheta Rainforest Alliance, care indică faptul că acestea contribuie la un mediu înconjurător mai curat și cu ecosisteme nealterate.

Pentru aprovizionarea cu produse cât mai proaspete și crescute în mod responsabil, Lidl colaborează și cu furnizori locali. De exemplu, pentru aprovizionarea cu fructe și legume în Piața Lidl, retailer-ul a colaborat în anul 2022 cu 450 de producători români, înregistrând o creștere de 20% față de anul precedent. În plus, în vârf de sezon, în luna iulie, pe rafturile Lidl s-au aflat verdețuri și fructe de pădure exclusiv de la producători români, 99% cartofi și ceapă românești, peste 95% roșii românești și peste 91% pepeni românești.

Reducerea risipei alimentare la Lidl

Este important să folosim toate resursele alimentare pe care le avem la dispoziție responsabil, pentru că în România se aruncă anual la gunoi 2.5 milioane de tone de alimente, ceea ce înseamnă că fiecare român aruncă pe an 75 de kilograme de mâncare. La nivel european, fiecare cetățean aruncă anual în medie circa 131 de kilograme de mâncare.

De asemenea, o treime din produsele alimentare din Europa ajung anual la groapa de gunoi, motiv pentru care oficialii Uniunii Europene vor să stabilească o serie de obiective până la finalul anului 2023 pentru împiedicarea acestui fenomen.

Lidl România s-a alăturat misiunii Băncilor pentru Alimente încă din 2016, de la fondarea primei astfel de organizații, în București. De atunci și până în prezent, compania a investit peste 9.000.000 lei în dezvoltarea rețelei de Bănci pentru Alimente din România și a donat către aceasta peste 2000 de tone de produse alimentare și non-alimentare.

În plus, una dintre metodele companiei, implementată în toate magazinele din țară, este reducerea de preț de 30% aplicată mai multor tipuri de produse, cum ar fi pâinea împachetată, fructele și legumele (inclusiv cele care se vând la bucată, dar și articolelor refrigerate) al căror termen de valabilitate se apropie de limită.

Felul principal de mâncare pe care l-am luat cu mine de două ori pe săptămână la birou se află în cea de-a doua caserolă reutilizabilă din sticlă. Cel de-al doilea fel de mâncare este mai variat decât primul, astfel că am avut la mine, printre altele, tocană de legume, paste carbonara, spaghete sau ardei umpluți.

Alături de cele două feluri de mâncare, am avut la mine de fiecare dată și două sau trei felii de pâine, în funcție de felurile de mâncare pe care le-am consumat. Un lucru important de menționat este că am avut grijă să îmi pun în cele două caserole o cantitate de mâncare pe care știam că o pot consuma, fără a fi nevoit să arunc resturile la gunoi.

Cum reducem risipa alimentară acasă

Acesta este, de fapt, un alt avantaj pe care îl prezintă gătitul acasă, faptul că îți poți calcula mult mai atent cantitatea de mâncare pe care o prepari și pe care vrei să o consumi, iar astfel poți reduce mult mai ușor risipa alimentară.

Planificarea meniului săptămânal este un mod foarte eficient de a reduce risipa alimentară în gospodărie, fiind și una dintre soluțiile pe care eu mă bazez cel mai mult. La final de săptămână, în general vineri, hotărăsc împreună cu restul familiei ce se va găti în weekend pentru săptămâna următoare, păstrând cantitățile pe care știm că le putem consuma.

Cumpărăturile necesare gătitului și gospodăriei, în general, sunt făcute tot o dată pe săptămână, iar pentru eficiență și achiziționarea strictului necesar, facem o listă cu care mergem în cel mai apropiat supermarket Lidl.

Pentru gătit, legumele sunt cumpărate cu cel mult o zi înainte, iar dacă este nevoie, ele sunt depozitate în lada specială din frigider care le menține proaspete cât mai mult timp posibil.

La mine în familie se consumă circa 5 kilograme de cartofi pe lună, acesta fiind unul dintre alimentele de bază în mai multe mâncăruri pe care le gătim, dacă excludem pastele. Deci, într-un an, asta înseamnă cam 60 de kilograme de cartofi pentru familia noastră, la care se adaugă și alte legume, cum ar fi morcovi, dovlecei, roșii sau țelină. În ce privește fructele, la noi se mănâncă ocazional, iar preferatele sunt merele și bananele, din care cumpărăm în medie câte un kilogram pe lună.

Dacă este să ne raportăm la consumul de cartofi, un american mănâncă circa 56 de kilograme per membru de familie într-un an, în vreme ce în Germania, un om mănâncă în medie o cantitate de cartofi de două ori mai mare. Prin comparație, la mine în familie cele 60 de kilograme se împart la trei persoane, ceea ce rezultă că fiecare membru mănâncă circa 20 de kilograme de cartofi pe an.

Săptămânal, la mine în familie se cheltuiesc aproximativ 150 de lei doar pentru mâncare, iar într-o lună, suma totală ajunge la 600 de lei, dar aceasta variază în funcție de sezon și preferințele de la momentul respectiv. În fiecare săptămână mâncăm o pâine și jumătate sau două pâini, deși acestea sunt franzele mai mari, de cel puțin 700 de grame.

Un sfat pe care încerc să îl aplic de câte ori pot este să cumpăr chiar și fructele și legumele mai puțin aspectuoase, dar care sunt într-o stare bună pentru consum sau gătit. Astfel, nu trebuie să cumpărăm neapărat doar produsele cele mai „frumoase”, ci să încercăm mai degrabă să le salvăm pe cele care pot fi consumate.

De altfel, putem să învățăm foarte multe din obiceiurile pe care le aveau părinții noștri și pe care poate le-am uitat sau am devenit prea lejeri pentru a fi responsabili. Cum facem așadar dacă am cumpărat prea multe fructe, de exemplu? Părinții mei ori le foloseau pentru un compot sau pentru a face o prăjitură cu mere sau chiar gemuri, în caz că aveau timp. Astfel, nimic nu se risipea.

De asemenea, pentru legume, o modalitate foarte bună de a le folosi înainte să expire sau să se strice ar fi să găsești feluri de mâncare ușoare. O omletă de dimineață în care poți pune ceapa ce urmează să se usuce. Sau un suc de morcovi. Sau o omletă spaniolă cu cartofi. Astfel, chiar dacă felurile principale de mâncare nu au consumat toate cumpărăturile, ele pot fi refolosite la gustări sănătoase și gustoase.

După această primă provocare de reducere a risipei alimentare, m-am obișnuit să îmi aduc mâncarea de acasă, în caserole, ceea ce îmi oferă libertatea de a alege dinainte meniul, de a mânca fără timpii de așteptare după curier și de a contribui la un mediu mai curat, fără tacâmuri de unică folosință sau caserole de plastic.

Voi continua să îmi aduc la birou mâncarea pregătită acasă, porționată responsabil în caserole reutilizabile și voi folosi tacâmuri de metal, pentru a contribui la un viitor sustenabil, fără risipă alimentară.