Potrivit Euronews.green, acesta este motivul pentru care cercetătorii au analizat datele disponibile pentru a determina punctele forte ale statelor europene, dar și pentru a arăta ce părți din țările noastre trebuie îmbunătățite pentru a evita daune suplimentare.
Datele arată faptul că, între 2012 și 2021, media temperaturilor de pe continent a fost mai mare cu aproape 2 grade Celsius comparativ cu nivelurile pre-industriale, astfel că nevoile noastre în ce privește răcirea și încălzirea s-au schimbat semnificativ.
Creșterea constantă a temperaturilor a însemnat că necesitățile pentru încălzire au scăzut cu 11% pe teritoriul continentului între 1979 și 2021, în unele țări mai mult decât în altele.
Portugalia, Malta și Irlanda sunt printre țările care și-au redus capacitatea de încălzire, ca urmare a iernilor mai blânde.
Pe de altă parte, nevoia de răcire a incintelor a crescut dramatic, de trei ori, spun cercetătorii.
Drept consecință, anumite state care nu aveau nevoie de răcire acum 40 de ani, au nevoie în prezent de aparate de aer condiționat.
Din cauza poziționării lor, Grecia și Spania se numără printre statele cele mai afectate de creșterea temperaturilor.
Izolarea termică, un aliat esențial în lupta cu schimbările climatice
Izolarea termică își spune cuvântul în ce privește menținerea unei temperaturi ideale în interior, iar acesta este un alt aspect care diferențiază țările europene.
Norvegia, Germania și Suedia stau cel mai bine la acest capitol, dat fiind faptul că poziționarea lor geografică a necesitat acest lucru dintotdeauna.
Pe de altă parte, Franța, Belgia și Marea Britanie au cea mai slabă izolare a caselor, astfel că acestea pierd cea mai multă căldură pe timp de iarnă.
Acest lucru are și efecte socioeconomice, deoarece o casă cu o izolare termică mai slabă va implica prețuri de încălzire mai mari, ceea ce înseamnă că și factura la energie va crește.
Frecvența tot mai mare a fenomenelor meteo extreme a adus și pierderi economice statelor europene, iar experții sunt de părere că bătrânul continent a pierdut 145 de miliarde de euro doar în ultimul deceniu din această cauză. De asemenea, între 1980 și 2020, pierderile ar putea fi de 487 de miliarde de euro.
Regenerabilele sunt în continuare răspunsul la criza energetică
Desigur, tranziția către sursele regenerabile care le-ar putea înlocui pe cele pe combustibili fosili ar putea ajuta la ameliorarea acestor efecte, însă singură, ea nu va fi suficientă pentru a limita frecvența acestor fenomene.
În ce privește generarea de energie cu ajutorul surselor regenerabile, Suedia stă cel mai bine la acest capitol dintre statele UE, în vreme ce Norvegia și Islanda sunt statele europene non-UE care au cea mai mare cotă de producție din surse curate.
De cealaltă parte, Malta, Olanda și Belgia se numără printre țările care au cea mai mică cotă de surse regenerabile de pe continent.
Comentezi?