Oana Coșman
Studiul explorează 6 dimensiuni: 3 dintre ele sunt centrate pe atitudinea individului față de propria viață (sănătate fizică, echilibru psihic & echilibru emoțional), iar celelalte 3 se concentrează pe atitudinea față de mediu și comunitate (spiritualitate, conștiință socială și ecologie. Totodată, o altă miză a studiului a constat în strângerea de informații relevante despre consumatori de către business-urile ce aduc beneficii mediului și comunității.
Așadar, ce înseamnă, la nivelul anului 2024, responsabilitatea pentru români?
”Prin prisma studiului, aș zice că e semnificativ la nivel de cetățean să avem un nivel similar al așteptărilor cu privire la comportamentele responsabile ale altor actori – și standardele de implicare sau interesul față de propriile acțiuni responsabile. Momentan există un decalaj sesizabil între standardele proprii de implicare și așteptările mai ridicate față de acțiunile altora”, ne-a precizat Paul Kasprovschi, Research & Evaluation Director GRF+.
Citiți pe larg interviul nostru cu inițiatorii studiului Barometrul României Responsabile și aflați detalii despre implicarea românilor în acțiuni sustenabile, acțiunile pe care le putem face pentru a privi cu mai multă responsabilitate viitorul nostru, dar și așteptările pe care le avem de la business-uri pentru ca acestea să conștientizeze mai mult efectul pe care-l au în societate.
”Un insight interesant din citirea cifrelor a relevat faptul că 0 (zero) % din tinerii sub 25 de ani sunt Centrați pe Sine. Această cifră ne indică faptul că a ști, a putea, dar a nu fi interesat să te implici in comunitate nu este un dat genetic, ci mai degrabă o atitudine dobândită cu timpul prin expunere la un tip de cultură, educație, modele. Dacă privim în oglindă, aceste informații indică faptul că tinerii noștri din Gen Z sunt „coachable”/ antrenabili – ei au doar nevoie să crească în cultură, cu modelele și educația potrivită și atunci există o probabilitate mai ridicată să fie convertiți în Avangardiști ai Sustenabilității, adică în cetățeni mai implicați în comunitate.”.
Cât de responsabili sunt românii? Este doar o formă de a fi în pas cu trendurile internaționale, unde subiectul responsabilității este mult mai pronunțat, sau se observă un interes crescut pentru acțiuni de sustenabilitate?
Paul Kasprovschi: Pot răspunde la întrebare din perspectiva Studiului recent pe care l-am desfășurat - Barometrul României Responsabile (BARES sau Studiul „celor 4 Românii”) dezvoltat de GRF+ și Cult Research, în parteneriat cu EFdeN. Studiul a segmentat publicul român în patru mari categorii în funcție de atitudinile și comportamentele declarate. Dacă e să ne referim în ansamblu la români, dincolo de categorii, se poate remarca un interes mai crescut pentru următoarele comportamente responsabile față de mediu:
- Aș fi dispus să-mi reduc consumul pentru a ajuta la protejarea mediului (media 7,3 - din 10)
- Sunt interesat de sursele regenerabile de energie (7,6)
- Prefer produsele din materiale reciclate (6,8)
Cum definesc românii responsabilitatea?
Paul Kasprovschi: BARES este un studiu cantitativ de raportare la unele comportamente și atitudini, nu chiar un studiu de definire a unui concept sau domeniu. Din punct de vedere al raportării la responsabilitate, se poate face distincția dintre așteptările respondenților față de comportamentele altor actori – și standardele lor personale de implicare la nivel de comportamente responsabile.
Iar nivelul așteptărilor cu privire la acțiunile altor actori este sensibil mai ridicat față de interesul pentru acțiuni responsabile concrete la nivel personal.
De exemplu: așteptarea ca marile companii să se implice oferind produse prietenoase cu mediu la prețuri similare cu produsele obișnuite sau așteptarea ca marile companii să facă produse și mai responsabile și sustenabile înregistrează valorile de 8,2 și respectiv 8,4.
De partea cealaltă, când se evaluează măsura în care deciziile de cumpărare sunt corelate cu efectul produselor asupra mediului - valoarea înregistrată este de 6,5.
Ce înseamnă să fii responsabil și sustenabil în 2024?
Paul Kasprovschi: Prin prisma studiului, aș zice că e semnificativ la nivel de cetățean să avem un nivel similar al așteptărilor cu privire la comportamentele responsabile ale altor actori – și standardele de implicare sau interesul față de propriile acțiuni responsabile. După cum arată răspunsul la întrebarea anterioară, momentan există un decalaj sesizabil între standardele proprii de implicare și așteptările mai ridicate față de acțiunile altora.
3 acțiuni concrete pe care le putem face pentru a privi cu mai multă responsabilitate viitorul nostru.
Paul Kasprovschi: M-aș referi la cele 3 acțiuni concrete care au înregistrat valorile cele mai ridicate în BARES. Sunt trei domenii cheie despre care cercetarea ne arată că există un nivel de conștientizare cu care se poate construi (energie regenerabilă, reciclare, produse ecologice):
- sunt interesat de surse regenerabile de energie – 7,6
- aleg produse ecologice – 6,9
- prefer produse din materiale reciclate – 6,8
Una dintre dezbaterile globale din domeniul sustenabilității vizează împărțirea între responsabilitatea marilor companii și responsabilitatea personală. Oamenii pot crede că acțiunile lor nu pot crea impact la scară largă. Din această perspectivă, dacă acțiunile tale sunt doar o picătură într-un ocean și consideri că ești prea mic pentru a creiona un viitor durabil, cum poți evita să fii victima tuturor lucrurilor care ne afectează, de la poluare la schimbări climatice?
Paul Kasprovschi: M-aș întoarce la una dintre perspectivele BARES, și anume distincția dintre standardele proprii de implicare și așteptările ca alții să acționeze, indiferent cât de mari și de puternici în comparație cu simpli cetățeni.
Un nivel relativ apropiat al standardelor personale de implicare de cel al așteptările față de acțiunile altora indică un nivel mai ridicat de responsabilizare proprie, de conștiință civică și de conștientizare a propriei responsabilități și a propriilor puteri.
De exemplu, în cazul categoriei celei mai avansate din punct de vedere al comportamentelor și atitudinilor față de ecologie și conștiință socială, Avangardiștii Sustenabilității, așteptările față de implicarea altor actori/ companii înregistrează valori mult mai apropiate de cele ce indică standardele proprii de implicare în acțiuni concrete.
De exemplu, așteptarea ca marile companii să producă produse responsabile înregistrează valoarea 9,4, iar măsura în care deciziile proprii de cumpărare sunt afectate de efectul produselor asupra mediului are 8,5. Practic gap-ul dintre standarde și așteptări la Avangardiști este de 0,9, în vreme ce, în general (pentru publicul românesc) este de 1,9.
Potrivit studiului BARES, pe lângă avangardiștii sustenabilității, avem și destul de mulți centrați pe sine, spectatori sociali, precum și deconectații social. Crezi că numărul acestor categorii se va reduce în viitor?
Paul Kasprovschi: Depinde foarte mult de ce vom face cu toții cu aceste date. Și mă întorc din nou la gap-ul dintre așteptări și standarde. Dacă vom aștepta ca altcineva să se ocupe în locul nostru de creșterea numărului de oameni implicați – este puțin probabil să se și întâmple.
Cum putem aduce mai multe companii din România în discuția despre acțiuni de sustenabilitate? Ce ne lipsește, de ce avem nevoie?
Paul Kasprovschi: Cred că BARES poate ajuta atât companiile, cât și actorii instituționali cu o profilare și o cunoaștere mult mai granulară a publicurilor țintă ale acestora.
De exemplu, ce am făcut împreună cu noul nostru partener EFdeN a fost să adăugăm bateriilor de întrebări BARES și zone de evaluare a comportamentelor și atitudinilor față de consumul și consumatorii de energie responsabilă.
Astfel, acum avem profile foarte detaliate ale prosumatorilor, sau ale cumpărătorilor de autovehicule electrice sau ale celor interesați de centrale electrice. Acum știm din ce categorii fac parte, ce îi interesează și ce bariere întâmpină. Și mai bine cum să îi abordăm.
Pe scurt, putem ajuta companiile care își doresc să devină mai sustenabile să creăm împreună un limbaj mai empatic și mai convingător pentru categoriile lor de stakeholders.
Comentezi?