Trei dintre acestea – Sănătate Fizică, Echilibru Psihic, Echilibru Emoțional – sunt centrate pe atitudinea individului față de propria viață și stare de bine. Celelalte trei – Spiritualitate, Conștiință Socială, Ecologie – se concentrează asupra atitudinii față de mediu și comunitate.

Domeniile de interes la nivel național: Echilibrul Emoțional (7,70) în topul priorităților, urmat de Ecologie (medie 7,27), pe locul al doilea, apoi de Sănătatea Fizică (7,25), Echilibrul Psihic (6,94), Conștiința Socială (6,53) și Spiritualitate - nivelul de interes pentru conectarea cu o forță mai mare decât sine (5,94).

În ceea ce privește interesul pentru ecologie, cel mai înalt nivel îl reprezintă așteptarea românilor ca marile companii să se implice cu adevărat în responsabilitatea față de mediu prin crearea de produse și servicii sustenabile și accesibile (medie 8,39).

La polul opus se află interesul românilor ca propriile lor decizii de cumpărare să fie bazate pe efectul produselor asupra mediului (6,50).

Segmentarea BARES a identificat patru grupuri distincte în funcție de diferențele semnificative în raportările respondenților cu privire la cele 6 dimensiuni investigate:

  • Avangardiștii sustenabilității. Sunt categoria cea mai preocupată de binele social și de ecologie și cea mai înclinată să contribuie la schimbări pozitive în comunitate. Aceștia reprezintă 36% din totalul populației.
  • Centrații pe sine. Sunt satisfăcuți cu stilul actual de viață, au grijă de sănătatea lor (fizică și emoțională), dar pun accentul pe individualism. Aceștia nu sunt interesați de partea spirituală, ecologie sau conștiință socială, dar au un interes relativ ridicat față de ecologie. Acest grup cuprinde 22% din totalul populației.
  • Spectatorii sociali. Au o satisfacție medie cu stilul de viață, nu doresc să se implice civic sau să facă schimbări. Acest segment are evaluări medii spre scăzute pe toate dimensiunile analizate. Spectatorii sociali reprezintă 26% din totalul populației.
  • Deconectații social. Nu sunt mulțumiți de aspectele ce țin de alimentație, de sănătatea mintală și emoțională și nici de partea spirituală. Nu sunt interesați de ecologie sau de implicarea civică și conștiința socială. Acest segment acoperă 16% din totalul populației.

Când vorbim despre rezultatele în funcție de generații, observăm că 50% din Gen Z se încadrează în categoria Spectatorilor Sociali, în timp ce 0% dintre aceștia sunt Centrați pe sine. Pe de altă parte, Gen X este cel mai reprezentat segment între Avangardiștii Sustenabilității – 41%, urmată de Gen Y – 36%.

„În studiul nostru am observat o tendință mai proeminentă a generațiilor mai mature spre o viață mai sustenabilă. Pentru a avea o perspectivă mai aplicată, am investigat din perspectiva BARES atitudinile și comportamentele românilor față de energia responsabilă și echipamentele bazate pe energie mai verde, alături de partenerii noștri de la EFdeN”, a completat Paul Acatrini, Managing Partner & Research Director Cult Research.

„Pentru a înțelege mai bine comportamentele românilor care au adoptat deja un stil de viață sustenabil, am analizat segmentul prosumatorilor și al celor potențiali (cei care își doresc să devină prosumatori). Astfel, între actualii prosumatori români (100 de mii în România), 44% sunt Avangardiști, 22% sunt Centrați pe sine, 23% sunt Spectatori sociali, iar 13% sunt Deconectați social. Principalii motivatori țin de realizarea de economii financiare, independență energetică, dar și de interesul pentru reducerea amprentei de carbon", a declarat Claudiu Butacu, Co-founder EFdeN.

Intenția de cumpărarea de autovehicule electrice a fost un alt comportament „verde” de interes, analizat în studiu. Astfel, 25% dintre români au declarat că vor să cumpere autovehicule electrice. Distribuția acestor intenții, din perspectiva BARES, arată astfel: 33% dintre Avangardiștii sustenabilității, 28% dintre Centrații pe sine, 23% dintre Spectatori Sociali și 15% dintre Deconectați social și-ar dori un autovehicul electric.

În continuare, ne propunem să explorăm BARES în detaliu, analizând corelațiile cu anii precedenți și viitori. Următorii pași vizează, de asemenea, examinarea corelațiilor și comparațiilor cu alte țări care au adoptat metodologia LOHAS, stabilind parteneriate atât în domeniul educațional, cât și în cel comercial.

„BARES este și o soluție menită să ne ajute să ne construim cu baze științifice, un viitor mai responsabil și mai respirabil împreună,” a conchis Paul Kasprovschi, Research & Evaluation Director GRF+ .