Potrivit CNBC, cota de arii protejate a suprafețelor terestre și marine reprezintă o creștere importantă de la cele 17, respectiv 10 procente de până în prezent.

În plus, pentru a facilita protejarea acestor zone, țările din lume au 2030 ca termen limită pentru a strânge cei 200 de miliarde de dolari necesari.

Întrucât și efortul statelor mai mici contează în această acțiune, țările respective vor primi cel puțin 20 de miliarde de dolari pe an până în 2025 și 30 de miliarde anual până în 2030.

Reprezentanții statelor sunt de acord cu privire la faptul că protejarea biodiversității reprezintă o prioritate, însă există discuții în prezent cu privire la modul în care se va acționa și finanțarea necesară.

Ministrul Mediului și al Schimbărilor Climatice din Canada, Steven Guilbeault, a declarat că „mulți dintre noi ne-am dorit mai multă ambiție, însă avem, totuși, un pachet destul de ambițios.”

„Avem <<30 by 30>>. Cine s-ar fi gândit că vom ajunge la un astfel de acord acum șase luni? Avem această unealtă, care ne poate permite să oprim și să inversăm pierderea biodiversității , să lucrăm la restaurare și să reducem cantitatea de pesticide pe care o folosim”, a adăugat acesta.

Unii reprezentanți sunt de părere că, deși creșterea suprafeței de arii protejate este un lucru benefic, nu există suficiente acțiuni pentru a preveni o criză de biodiversitate în viitor.

„Guvernele vor trebui să trateze cadrul legislativ pentru biodiversitate din Kunming-Montreal ca un minim de acțiune, pentru a putea opri criza de biodiversitate”, a adăugat Alfred DeGemmis, director asociat al politicilor internaționale pentru Wildlife Conservation Society.

În plus, ținta politicilor „30 by 30” este jumătatea acestui secol, în loc de anul 2030, iar potrivit unor experți, acest obiectiv ar putea să nu fie suficient.