Conform oficialilor europeni, aplicarea etichetelor sustenabile va fi posibilă doar dacă acestea au fost certificate de către autoritățile publice pentru produsele comercializate în UE.

Totodată, directiva își propune să combată și etichetele sustenabile ale căror afirmații se referă la reducerea impactului asupra planetei prin compensarea emisiilor de gaze cu efect de seră. Am discutat cu Miriam Thiemann, Policy Officer for Sustainable Consumption, Biroul European pentru Mediu (BEM), pentru a afla mai multe despre cum sistemul actualizat de etichetare a produselor sustenabile va ajuta industria, dar și consumatorii.

Este important de reținut că, în prezent, Directiva privind afirmațiile de mediu (Green Claims Directive (GCD) a fost propusă de Comisia Europeană, iar în prezent Parlamentul și Consiliul European negociază prevederile acesteia, ceea ce înseamnă că deciziile nu sunt încă finale.

Miriam explică faptul că, în paralel, „UE a dezvoltat directiva pentru consolidarea rolului consumatorilor în vederea tranziției verzi, iar această lege este finalizată. Ea are un rol mai cuprinzător și urmărește protejarea consumatorilor de practicile comerciale nedrepte - iar acum include și practicile generale de greenwashing.”

Această directivă a impus deja mai multe prohibiții privind practicile care sunt considerate înșelătoare pentru a proteja consumatorii și pentru a-i ajuta să facă alegeri mai sustenabile, cum ar fi restricționarea afirmațiilor sustenabile nefondate. Asta presupune că un produs poate fi atestat ca fiind „vede” doar dacă este mai sustenabil cu totul sau dacă se dovedește că este într-adevăr mai eco-firendly decât alternativele.

În același timp, un produs sau o companie nu mai pot fi numite sustenabile dacă doar un aspect restrâns al acestora a fost îmbunătățit din acest punct de vedere.

Oficialii UE, obiectiv de oprire a greenwashing-ului

Potrivit lui Miriam, lupta cu greenwashing-ul este unul dintre angajamentele pe care Comisia Europeană și le-a luat în urma Planului său de Acțiune pentru Economia Circulară. Unul dintre principalele motive pentru acest angajament este faptul că 53% dintre declarațiile de sustenabilitate făcute de companii sunt vagi, înșelătoare sau bazate pe informații nefondate. În plus, 40% dintre afirmații nu au o bază științifică, iar în UE există circa 230 de etichete sustenabile și 100 de etichete pentru energie verde, cu niveluri diferite de transparență.

„Consumatorii vor putea face alegeri mai informate și corecte de achiziții doar dacă etichetele și afirmațiile de mediu ale companiilor vor fi credibile. Totodată, acestea vor crește competitivitatea afacerilor care vor să își îmbunătățească eforturile de mediu pentru produse și activitate”, explică oficialii UE.

Vestea bună este că, momentan, nu va fi introdus nici un sistem nou de etichetare, a declarat Miriam pentru Green Start-Up. Astfel, obiectivul directivei este de a „stabili reguli pentru toate etichetele și afirmațiile de sustenabilitate pentru a ne asigura că acestea sunt sprijinite de date și că reflectă îmbunătățiri reale. Pe scurt, toate companiile care vor dori să facă afirmații de mediu sau să implementeze etichete sustenabile vor trebui să dovedească beneficiile aduse mediului cu date verificate independent în concordanță cu Directiva.”

Noile reguli, care sunt dezbătute în prezent, se vor aplica atât etichetelor noi, cât și celor care încă nu au ajuns pe piață. Pentru ca o etichetă sau afirmație să fie considerate verzi, ele vor trebui să se alinieze cu noua Directivă, iar companiile vor trebui să își probeze afirmațiile privind sustenabilitatea de mediu.

Totodată, afirmațiile de mediu făcute de companii vor fi verificate de către organizații independente și private. Procesul de verificare va fi supravegheat de autoritățile publice.

Etichete corecte pentru produse sustenabile

Directiva privind afirmațiile de mediu va afecta toate produsele din toate categoriile, mai ales afirmațiile sustenabile care au loc în comunicarea dintre companie și consumatori. Industria modei, cea alimentară și a transporturilor sunt trei dintre cele mai vizate de această nouă reglementare, în momentul în care aceasta va fi adoptată la nivel european.

Companiile vor fi nevoite să găsească noi moduri prin care să comunice sustenabilitatea cu consumatorii, întrucât greenwashing-ul, făcut cu sau fără intenție, poate avea un impact foarte mare nu doar asupra deciziei de cumpărare, ci și asupra mediului.

„Greenwashing-ul duce la confuzie în rândul consumatorilor. Totodată, el presupune că oamenii care vor să achiziționeze produse verzi ajung să cumpere un produs care nu este mai bun decât cele echivalente”, explică reprezentanta BEM.

Greenwashing-ul afectează și încrederea oamenilor în produse și etichete sustenabile, în special în acelea care aduc cu adevărat beneficii pentru mediul înconjurător. Oamenii sunt îngrijorați pentru mediu și pentru viitorul planetei, dar cât timp companiile vor răspândi informații false despre practicile sustenabile, aceștia nu vor știi în cine să își pună încrederea.

Un studiu dat recent publicității de experții de la Organizația Europeană a Consumatorilor arată că 54% dintre consumatorii europeni sunt îngrijorați cu privire la știrile legate de schimbările climatice, iar 79% dintre ei fac eforturi pentru a trăi într-un mod mai responsabil față de mediu.

În ce privește eforturile UE de a crea un sistem mai bun de etichetare a produselor sustenabile, 70% dintre consumatorii de pe continent cred că produsele și afirmațiile sustenabile trebuie folosite doar dacă au fost verificate.

Pentru a facilita deciziile corecte consumatorilor, Miriam Thiemann le recomandă acestora urmărirea etichetelor ecologice, cum este EU Ecolabel. „EU Ecolabel este eticheta oficială de sustenabilitate care promovează excelența în sustenabilitate pentru produsele nealimentare comercializate în UE, realizată de reprezentanții europeni și statele membre”, explică ea.

Acest lucru, adaugă ea, face ca eticheta respectivă să fie una transparentă și de bază pentru produsele verzi. Există, totuși, alte tipuri de etichete verzi la nivel european, în funcție de fiecare stat, cum este cazul celei Blue Angel din Germania sau Nordic Swan din țările nordice.

Dacă un produs nu are aplicată o astfel de etichetă, clienții își pot face o idee despre cât de sustenabil este un produs. În general, Miriam ne sfătuiește să fim atenți la afirmațiile de sustenabilitate care sunt însoțite de detalii și la produsele care sunt însoțite de etichete verzi.

De asemenea, „afirmațiile cum că „vom reduce emisiile cu 50% înainte de 2030” fără angajamente și acțiuni clare” trebuie investigate de clienții care pun preț pe sustenabilitate. Aceștia ar trebui să cerceteze planul pe termen lung al companiei privind practicile sustenabile și să verifice acțiunile de sustenabilitate desfășurate de compania respectivă în trecut înainte de a face o achiziție.

Ce pot face companiile pentru a-și eticheta corespunzător produsele

Există în prezent multe etichete verzi, explică Miriam, iar companiile nu trebuie să creeze altele noi, ci mai degrabă să „găsească eticheta potrivită pentru produsul lor.” Astfel, ea le recomandă firmelor să colaboreze cu autoritățile de reglementare din domeniu sau chiar cu autoritățile statelor în care activează pentru a găsi o etichetă verde potrivită produsului sau serviciului lor.

„Un lucru important la care companiile trebuie să fie atente când aleg o etichetă verde este modul de verificare al afirmațiilor, care trebuie să fie independent. Astfel, performanța de mediu nu este atestată doar de companiile respectivă, ci și de autorități specializate”, explică reprezentanta BEM pentru Green Start-Up.

Deși există companii care ascund în mod voit aspectele negative ale produselor și le promovează doar pe cele care le pun într-o lumină bună în ce privește sustenabilitatea, Miriam crede că nu toate firmele se fac vinovate de această practică, iar unele chiar nu își dau seama că afirmațiile lor sunt vagi sau înșelătoare.

Și deoarece clienții sunt interesați tot mai mult de produsele sustenabile, cursa și dorința de a eticheta un produs ca fiind sustenabil va fi și ea din ce în ce mai intensă.

În prezent, potrivit uneia dintre prevederile Directivei, companiile care vor continua să folosească etichete înșelătoare pe produsele lor după ce aceasta va deveni lege, riscă amenzi de până la 4% din valoarea veniturilor lor.

„Odată ce instituțiile UE vor ajunge la un acord și vor adopta Directiva (lucru care s-ar putea întâmpla spre finalul acestui an), statele membre vor avea 18 luni la dispoziție să transpună legislația, respectiv 24 de luni să o aplice. Deci în general, vor mai trece aproximativ trei ani până ce noile reguli vor afecta companiile”, explică Miriam.