World Economic Forum scrie că majoritatea problemelor de sustenabilitate apar la mare distanță de rafturile magazinelor, în zonele defrișate sau în fermele de mici dimensiuni administrate necorespunzător care produc materia primă necesară fabricării acestor articole vestimentare.

Totuși, autoritățile de reglementare și clienții au început să acorde mai multă atenție acestor aspecte și să ceară mai multe informații cu privire la originea anumitor materiale sau cât conținut reciclat este inclus într-un produs. Similar, companiile din industria fast-food sunt întrebate despre originea cărnii pe care o gătesc, iar reprezentanții sectorului tehnologic trebuie să ofere informații cu privire la originea mineralelor pe care le integrează în produsele lor.

Am scris recent despre problemele de sustenabilitate din industria modei după discuția noastră cu Diana Enăchescu, cofondatoarea platformei Vintello (actual Tressori Space), și Diana Ceresmis, cofondatoarea marketplace-ului pentru articole vestimentare vintage și second-hand Uphave. Acestea ne-au spus despre acțiunile pe care companiile le pot demara pentru a avea un impact pozitiv asupra mediului și despre cum clienții îi pot sprijini pe producătorii responsabili.

Totuși, experții din cadrul World Economic Forum susțin că trasabilitatea ar putea fi unul dintre tool-urile care să ne permită să contribuim la un viitor mai sustenabil în fashion. Acesta le-ar putea oferi legiuitorilor și clienților informații despre produsele sustenabile și originea materialelor utilizate de marile companii.

Implementarea trasabilității în fashion îi poate ajuta pe clienți să ia decizii informate, dar și autoritățile de reglementare în dezvolterea de legi mai bune și în determinarea companiilor să adopte obiceiuri de producție prietenoase cu mediul. Totodată, companiile pot beneficia de pe urma acestei mișcări, prin tranziția de la un lanț de aprovizionare non-etic, către unul care poate oferi materiale de calitate care au fost obținute în mod sustenabil.

Pentru producătorii fast fashion, acest lucru ar putea fi dificil, pentru că aceștia cumpără multe materiale pentru a putea face față cererii, iar în cazul bumbacului, de exemplu, acesta poate trece prin zece piețe, de exemplu, înainte de a ajunge în fabrica finală, îngreunând eforturile de sustenabilitate.

În 2021, piața globală de bumbac a fost evaluată la 61.7 miliarde de dolari, astfel că există un potențial mare pentru dezvoltarea practicilor sustenabile, atât pentru companii, cât și pentru fermieri.

Better Cotton este una dintre companiile care își propune să facă acest lucru și a colaborat în ultimii trei ani cu stakeholderi de pe glob pentru a dezvolta o piață mai justă a bumbacului.

Folosind tehnologia și punctele de control stabilite la punctele de producție și comerț, compania le permite marilor jucători din industrie să aibă acces la materie primă de calitate și certificată. Iar pe măsură ce tehnologia va progresa, controalele vor putea fi mai ample și producția de bumbac va fi și mai ușor vizibilă.