Obiectivele de Dezvoltare Durabilă au fost întocmite de Organizația Națiunilor Unite în anul 2015, iar acestea reprezintă 17 obiective pe care trebuie să le luăm în calcul atunci când ne gândim la dezvoltarea sustenabilă a comunităților viitorului. Printre aceste obiective se numără și lipsa sărăciei și a foametei, dar și dezvoltarea și accesul la un sistem educațional de calitate și reducerea inegalităților.

Despre subiectul dezvoltării durabile a țării noastre au vorbit atât actori din sfera privată, cât și din spațiul public, care și-au prezentat punctele de vedere și soluțiile la care s-au gândit în urma experienței pe care au acumulat-o de-a lungul carierei în domenii și industrii cheie.

Ramona Grozăvescu, Manager Comunicare Corporate și Sustenabilitate, Nhood România, Diana Anda Buzioanu, deputat USR și vicepreședinte în Comisia pentru mediu și echilibru ecologic, Ciprian Stănescu, Președinte, Social Innovation Solutions și Iulian Minea, End User Sales Lead, HP România sunt experții care au participat la discuție și care au contribuit cu idei ce pot fi implementate de autorități și chiar de către companii pentru ca România să devină o țară mai sustenabilă.

Industria energetică, un punct de plecare esențial în dezvoltarea durabilă

Discuția a fost deschisă chiar de către reprezentanta mediului politic, Diana Buzoianu, potrivit căreia unul dintre obiectivele de dezvoltare durabilă, din industria energetică și care trebuie îndeplinit până în 2031, este acela că România trebuie să renunțe la toate unitățile de producție pe huilă și pe lignit.

De asemenea, până în 2036, toate centralele alimentate pe gaze naturale ar trebui să treacă pe gaze regenerabile, obiective „foarte ambițioase”, din punctul de vedere al Dianei Buzoianu. Totuși, punctează aceasta, nu se vorbește despre ce va înlocui centralele poluante și nici despre implementarea unei capacități de producție dintr-o sursă alternativă nepoluantă care să le înlocuiască.

Din păcate, tot ea adaugă faptul că legislatorii de la noi din țară nu pomenesc nimic legat de investiția necesară acestei tranziții sau de suma alocată pentru înlocuirea unităților de producție poluante cu unele curate. O industrie energetică independentă și sustenabilă ar avea mari beneficii pentru populație, dar și pentru companii. Sursele regenerabile ar facilita accesul la energie pentru toată lumea, mai ales pentru comunitățile izolate, fără niciun cost în ce privește mediul înconjurător.

„Ca să facem o strategie bună și să avem un plan corect, o dată avem nevoie de date, nu poți să faci niciun plan dacă nu ai colectat date. Apoi, ai nevoie de un parteneriat extraordinar de puternic cu mediul privat, pentru că majoritatea obiectivelor acestora sunt și pe responsabilitatea mediului privat”, a precizat reprezentanta USR în cadrul Green Sustainability Forum & Awards.

Așa cum am mai spus în alte ocazii, colaborarea și comunicarea dintre mediul de stat și cel privat este extrem de importantă când vine vorba de formularea unui plan și de implementarea acestuia. Altfel, există riscul ca planul guvernului să nu se potrivească cu cel al companiilor sau chiar ca acestea din urmă să nu poată respecta prevederile și obiectivele impuse de legislatori.

Ce pot face politicienii pentru companiile care vor să contribuie la tranziție

Opinia vicepreședintelui în Comisia pentru mediu și echilibru ecologic este că parlamentarii pot contribui la o această tranziție prin legi pentru mediul privat, dar și prin instrumente de eficiență pentru ca reprezentanții companiilor să își poată îndeplini obiectivele.

Un exemplu în acest sens este un proiect inițiat chiar de Diana Buzoianu în vederea combaterii risipei alimentare, iar pentru implementarea lui eficientă, aceasta spune că „inițial, ne-am gândit să facem o platformă, ca să ușurăm relația dintre privat și stat.”

Companiile care lucrează în industria alimentară sau HoReCa și care gestionează pe această cale o cantitate mare de alimente, au obligația de a raporta mai multe date legate de risipa alimentară. Cu toate acestea, până în prezent nu a fost pusă la dispoziție o platformă care să faciliteze această raportare.

Totodată, ONG-urile sau organizațiile care își doresc să preia alimentele care pot ajunge să fie risipite trebuiau înainte vreme să treacă printr-un alt proces birocratic îndelungat care putea deveni descurajator pentru unii dintre ei. Din nou, în prezent este disponibilă o platformă care să faciliteze și acest proces.

Legat de cum poate avea loc tranziția la nivelul tuturor industriilor și colaborarea dintre mediul politic și cel privat, Ciprian Stănescu spune că „momentul în care ne aflăm acum este destul de riscant, asta și pentru că avem toate alegerile posibile anul viitor și nu spun că nu ar trebui să avem încredere în politicieni, dar ce spun este că e o oportunitate și un risc mare, în același timp, atunci când discutăm cu mediul public în a contura o strategie de sustenabilitate a țării.”

Potrivit lui, în 2019, României i-a fost conturată o strategie de dezvoltare durabilă pentru întreaga țară, o strategie care și-a lăsat amprenta asupra dezvoltării de atunci și până în prezent. În ultimii ani, Ciprian spune că a văzut tot mai multă deschidere din partea mediului public când vine vorba de discuțiile legate de conturarea continuă a strategiei și a acțiunilor prin care se dorește schimbarea în mai bine a tuturor regiunilor din România.

Exemplul reușitei țărilor nordice

Când vorbim de punctul central al conceperii planului de dezvoltare durabilă, Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale ONU reprezintă un cadru legislativ solid pe baza căruia putem începe să acționăm. Un mod bun de a acționa, spune Ciprian, exemplificând succesul statelor nordice, cum ar fi Norvegia, Danemarca sau Finlanda, este prin legi aplicate de guverne pentru companii.

O parte din problema raportării și acționării mai lente în ce privește companiile ce activează în România este aceea că sancțiunile sunt mai mici decât costul întocmirii unui raport sau al inițierii unor acțiuni. Astfel, reprezentanții unora dintre companii aleg să plătească sancțiunile, un preț mult mai mic decât cel al acționării responsabile și să meargă mai departe.

Regenerarea urbană, unul din primii pași în vederea dezvoltării durabile

Ramona Grozăvescu, Manager Comunicare Corporate și Sustenabilitate, Nhood România, a vorbit la Green Start-Up Sustainability Forum and Awards din perspectiva companiei pe care o reprezintă despre cum poate România și comunitățile de la noi din țară să se dezvolte durabil și armonios pentru un viitor „verde”.

Nhood este o companie de servicii de consultanță imobiliară, cu expertiză în domenii precum animarea comunităților, operarea și comercializarea proiectelor de tipul mixed-use, dar și în gestionarea activelor și dezvoltarea de proiecte durabile cu o gamă largă de funcții și servicii.

„Ca să putem regenera o țară, avem nevoie să începem de la firul ierbii. Noi asta am făcut la Brașov, unde am avut norocul să fim artizanii celui mai amplu proiect de regenerare urbană din România, cartier Coresi din Brașov, unde pe o suprafață de 120 de hectare am construit un proiect foarte bine ancorat în local, adaptat la tot ce a însemnat contextul local și întrebând foarte mult oamenii ce își doresc”, a explicat Ramona în cadrul Green Start-Up Sustainability Forum & Awards.

Din punctul ei de vedere, astfel de proiecte pot fi realizate și în alte locuri, dar doar dacă omul și nevoile acestuia pe termen lung, 20-30 de ani, sunt puse în centrul atenției. Totodată, este important ca planul dezvoltatorului să fie realizat ținând cont de peisajul în care el va fi implementat.

„Este mult mai mult decât să construiești o clădire, o trântești acolo și nu te mai interesează ce se întâmplă cu ea după aceea. E foarte mult nevoie să înțelegi care e strategia orașului sau a regiunii unde tu vrei să construiești astfel de proiecte, ca să poți să devii o soluție pentru oraș și nu o problemă”, adaugă reprezentanta Nhood România.

Ramona a explicat mai pe larg despre cum funcționează ecosistemul din cartierul Coresi, unde s-a început cu centrul comercial și s-a continuat cu dezvoltarea părții rezidențiale, birouri și coworking și community hub. Proiectul nu este încă finalizat, spune reprezentanta, pentru că spațiul respectiv va fi dezvoltat și adaptat în continuare, în funcție de nevoile sociale, pentru a deveni și mai prietenos cu locuitorii, dar și cu mediul.

Locuitorii cartierului Coresi se pot bucura de peste 90.000 de metri pătrați de spații verzi, locuri de viață și terenuri de sport, toate gratuit, iar Nhood a donat teren primăriei din Brașov pentru ridicarea unei creșe și a unei școli, spune Ramona.

Perspectiva unei companii tech în ce privește dezvoltarea durabilă

Potrivit lui Iulian Minea, HP vrea să devină cea mai sustenabilă companie din domeniul tech, iar pentru acest obiectiv, oficialii au întocmit și o strategie bazată pe Obiectivele Națiunilor Unite.

„Avem o strategie și pe ceea ce înseamnă human rights, și pe digital equity, dar și pe ceea ce înseamnă climate action”, a declarat Iulian.

În ce privește digital equity, una dintre acțiunile recente ale HP România a implicat donarea a peste 70.000 de echipamente către refugiații ucraineni, iar în ce privește România, compania are o platformă comună pentru educarea continuă, care este gratuită.

Acțiunile climatice ale HP, până în 2040, compania își propune să își reducă emisiile la zero. Iulian punctează că emisiile de carbon pot fi reduse sau compensate pentru atingerea acestui obiectiv, iar HP mizează pe ambele. Pe partea de compensare, până la finalul anului 2022, HP s-a implicat în proiecte prin care s-au plantat aproximativ 2 milioane de copaci. În România, compania americană de tehnologie a plantat până la finalul lui 2022 20.000 de puieți, iar până la finalul acestui an ar mai trebui să fie plantați încă 10.000.

Tot pe partea de mediu, oficialii HP cred în puterea reciclării, astfel că o bună parte din echipamentele comercializate de companie includ și materiale reciclate. Curățarea mediului înconjurător este și ea foarte importantă pentru ecosisteme, mai ales în România, unde din păcate, foarte multe deșeuri ajung în natură.

HP s-a implicat și la acest nivel, iar anul trecut a colectat peste o tonă de deșeuri de pe Plaja Corbu, iar în Piatra Craiului au fost colectate alte 2.3 tone de deșeuri în cursul anului trecut.

România sustenabilă va avea comunități reziliente

O componentă importantă a unei țări durabile este ca aceasta să aibă comunități reziliente. Ciprian spune că „a fi rezilient înseamnă a fi capabil să te întorci la forma inițială”. Totuși, din punctul lui de vedere, nu este atât de important să te întorci la forma inițială, pe cât este să poți să te transformi, nu doar reactiv, ci și proactiv.

Asta înseamnă, printre altele, și planificarea atentă a spațiilor de locuit și de lucru. Nu putem sacrifica pădurile și spațiul verde și implicit ecosistemele din jurul unui oraș pentru dezvoltare imobiliară, dar în același timp, avem nevoie de construcții pentru a evolua ca societate. Echilibrul este esențial și aici, cum este de altfel în toate celelalte sectoare. Până la urmă, același lucru poate fi spus și despre sectorul energetic, care va avea nevoie de spațiu pentru instalarea panourilor solare, a centralelor eoliene, a unităților de producție a hidrogenului și captarea carbonului, dar și pentru bateriile și celelalte sisteme de stocare a energiei.

Acestea au nevoie de spațiu, unele pot fi implementate pe blocuri, case și clădiri administrative, însă ele sunt necesare și în jurul orașelor, acolo unde, printre altele, există și terenuri utilizate pentru producția agricolă sau rezervații naturale protejate prin lege.

Sunt multe de luat în calcul când vine vorba de dezvoltarea durabilă a țării, iar acest lucru se poate face doar pas cu pas și cu implicarea tuturor actorilor sociali, printre care mediul politic și companiile. Colaborarea, comunicarea, legile, mecanismele de ajutorare a companiilor și sancțiunile care să stimuleze schimbarea sunt o parte din lucrurile de care avem nevoie pentru transformarea României într-un stat de viitor în care sustenabilitatea să fie o valoare de bază.