Norvegia, națiunea nordică bogată în petrol, a fost clasată pe locul întâi în primul index care evaluează nivelul de pregătire pentru atingerea pragului Net Zero (NZRI) elaborat de KPMG.

Raportul compară progresul unei selecții de țări în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, care provoacă schimbări climatice, și evaluează nivelul de pregătire și capacitatea acestora de a atinge Net Zero până în 2050.

Folosind 103 indicatori, recunoscuți ca factori cheie pentru realizarea Net Zero, au fost identificate primele 25 de state ca nivel de performanță, precum și alte 7 “țări de urmarit” din perspectiva demersurilor pentru a atinge statutul Net Zero.

În ciuda faptului că este unul dintre cei mai mari exportatori de petrol și gaze din lume, Norvegia a ocupat prima poziție în ediția din acest a indexului NZRI, parțial datorită investițiilor private și publice în energie regenerabilă și transportului electrificat în toată țara.

În 2016, parlamentul norvegian a votat pentru actualizarea țintei pentru neutralitatea emisiilor de carbon din 2050 către 2030. Cu toate acestea, în ciuda poziției de top, Norvegia încă se confruntă cu decizii semnificative cu privire la modul în care continuă să abordeze provocările în tranziția către Net Zero.

Marea Britanie, care se pregătește să găzduiască în noiembrie 2021 Summitul COP26 privind schimbările climatice, a ocupat locul al doilea, parțial datorită sprijinului la nivelul întregii clase politice și obiectivelor clare susținute prin lege, care au permis decarbonizarea relativ rapidă a sectorului de producere a energiei din țară, în ciuda unor obstacole care încă rămân - în special în sectorul energiei termice și al construcțiilor de clădiri.

Vecina nordică a Norvegiei, Suedia, s-a clasat pe locul al treilea ca „extrem de ambițioasă” și militează internațional pentru politici climatice, energie verde și tehnologie verde. Următorul pas al țării către Net Zero este reducerea dependenței sale continue de exporturile și importurile agricole. 

Principalele constatări conturate cu prilejul elaborării acestui index relevă următoarele aspecte:

  • Unele țări evoluează lent în atingerea pragului Net Zero. Doar 9 dintre țările incluse, care contribuie cu aproximativ 8% la emisiile globale, au angajamente obligatorii din punct de vedere legal. Pentru a stimula capacitatea de livrare la nivel de sector, aceste obiective trebuie să fie susținute de strategii, politici și mecanisme de sprijin solide. În majoritatea jurisdicțiilor, pregătirea NZRI la nivel național este reflectată de nivelul de pregătire la nivel sectorial.
  • Lipsa capacității de atingere a obiectivelor este un punct slab în ambițiile globale Net Zero. Indicele arată că acele țări cu un obiectiv Net Zero deja stabilit, fie obligatoriu din punct de vedere legal, fie asumat politic, demonstrează capabilități mai puternice în toate sectoarele. Raportul arată, de asemenea, o corelație între prosperitate și disponibilitatea de a realiza Net Zero, subliniind necesitatea amplificării sprijinului alocat către economiile în curs de dezvoltare.
  • Datele din toate națiunile analizate arată că, în timp ce sectorul financiar global ia în considerare din ce în ce mai mult riscul climatic în deciziile lor de investiții și împrumuturi, guvernele au un rol esențial în îmbunătățirea accesului la astfel de finanțări prin crearea unor medii favorabile, cu ajutorul strategiilor, cadrelor de reglementare și politicilor privind finanțarea durabilă.
  • Aceste informații privind situația statelor evaluate contribuie, de asemenea, la evidențierea importanței alinierii politice și a sprijinului public în succesul inițiativelor cheie de decarbonizare.

Publicarea indexului de pregătire Net Zero vine înaintea Summitului crucial COP26 din luna noiembrie 2021 privind schimbările climatice, găzduit de Glasgow.

Organizația Națiunilor Unite subliniază că gazele cu efect de seră din atmosferă sunt la cel mai înalt nivel de trei milioane de ani, ducând la o creștere a temperaturii globale de 0,85 grade Celsius între 1880 și 2012 și o creștere a nivelului mării cu 19 cm.

Liderii politici și de afaceri devin din ce în ce mai aliniați în susținerea ideii că este necesară o acțiune imediată pentru a opri impactul catastrofal social, de mediu și economic pe care creșterile de temperatură l-ar putea avea asupra planetei.

”În ultimele 18 luni, am asistat la o creștere fenomenală și binevenită a angajamentelor net zero și a obiectivelor bazate pe știință din partea sectorului public, privat și a guvernelor naționale. Drept urmare, începem să vedem că întreprinderile adoptă o abordare mai proactivă pentru a-și atinge obiectivele de decarbonizare. Cu toate acestea, provocarea fundamentală pentru afaceri este cum să treacă de la asumarea angajamentelor la livrarea acestora, iar părțile interesate vor dori să vadă progrese înainte de a trece prea mult timp. Este clar că mediul de afaceri și liderii politici răspund crizei, dar există în mod evident mai multe lucruri care ar putea și ar trebui sa fie făcute pentru a satisface aceste obiective. Indexul Net Zero Readiness al KPMG evidențiază efectul mozaic pe care acum începem să îl vedem la nivel global. De la teritoriu la teritoriu, diferite priorități au efecte diferite. Cu COP26 la foarte scurt timp distanță, acesta este momentul în care putem să învățăm unii de la alții și să ne asigurăm că liderii lumii și ai afacerilor adoptă o abordare colaborativă, axată pe acțiune în ceea ce privește provocările climatice, și contribuie la transformarea net zero în realitate, înainte de a fi prea târziu”, spune Mike Hayes, Lider Global privind Schimbările Climatice & Decarbonarea al KPMG.

”De la lansarea Planului de Impact, KPMG a împărtășit câteva recomandări pe care România ar putea să le analizeze în vederea atingerii pragului de Net Zero, internalizând, în primul rând, în diferite modele de leadership, priorități privind dezvoltarea acestei ținte ca expresie a unei noi mentalități a mediului de afaceri. România nu a avut o cultură „green”, cu atât mai puțin o educație „green”. Așa încât avem de recuperat un decalaj cultural dublat de o infrastructură vulnerabilă în satisfacerea țintei net zero. În această perioadă apar nenumărate oportunități, dar și riscuri, generate de schimbările climatice. Avem nevoie, prin urmare, de educatie “green”, pentru a înțelege atât rolul informațiilor ESG în reconfigurarea mediului ambiental și a celui de afaceri, cât și nevoia de a lucra cu experți care cunosc rigorile standardelor celor trei sectoare aflate în coeziune. Pentru aria ESG (Mediu, Social, Guvernanță), KPMG și-a dezvoltat metodologia si tehnologia proprie de lucru în angajamente pentru furnizarea serviciilor în domeniu. Însă dincolo de instrumentele de lucru pe care KPMG le-a creat în acest scop, precum Climate IQ – dezvoltat de KPMG UK, pe care clientii noștri le pot folosi ca surse de încredere pentru implementarea priorităților ESG la nivelul afacerilor lor, trebuie să înțelegem că atingerea pragului Net Zero este o un proiect comun al agenților economici din toate sectoarele de activitate, inclusiv cei industriali. Sustenabilitatea implică industrii decarbonizate și agenți economici mai virtuoși în acțiunile lor ecologice. Implementări „locale” ale ESG nu vor face diferența – e vorba de o schimbare unitară, simultană, prin care o agendă verde poate face diferența în rândul reconfigurării societății noastre post-pandemie. Consideram ca România ar avea nevoie de patru elemente-cheie în drumul ei pentru satisfacerea obiectivului net zero: o platformă pentru investiții, noi locuri de muncă, implementarea sistemelor „inteligente” de transport și parteneriate între mediul privat și cel de stat pentru susținerea unor noi sisteme de energie. Odată ce polarizările -deja clasicizate- între vechi și nou în infrastructură, respectiv între stat și privat în atragerea de investiții, vor fi depășite, România va fi mai aproape de cele 25 de state-model performante în atingerea Net Zero”, spune Ramona Jurubiță, Country Managing Partner, KPMG România.

Indicele Net Zero Readiness 2021 a fost produs de KPMG IMPACT, înființat anul trecut pentru a sprijini și a împuternici organizația globală și clienții firmelor KPMG în îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU – cele 5 zone de actiune ale KPMG IMPACT sunt ESG & Sustainability, Economic & Social Development, Sustainable Finance, Climate Change & Decarbonization si Measurement, Assurance & Reporting.

Indicele de pregătire a atingerii Net Zero (NZRI) este un instrument generat pentru a compara progresul a 32 de țări în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, care provoacă schimbări climatice, și evaluează pregătirea și capacitatea acestora de a atinge Net Zero până în 2050.

Cele 32 de țări participante au fost grupate în două categorii: cele mai performante 25 de țări din cursa către Net Zero pe baza progreselor realizate până în prezent și a inițiativelor stabilite; și șapte țări unde există oportunități semnificative de a avansa eforturile de decarbonizare prin proiecte la scară largă și inițiative emergente, dar care necesită monitorizare atentă.

Pentru fiecare dintre cele 32 de țări, NZRI ia în considerare 103 indicatori pe care KPMG îi consideră drept factori cheie pentru atingerea Net Zero. Indicatorii au fost împărțiți între pregătirea națională și pregatirea sectorială.

Pregătirea națională ia în considerare angajamentul național al unei țări de a decarboniza, performanțele sale anterioare de decarbonizare, factorii determinanți ai emisiilor în funcție de țară, cum ar fi creșterea populației și mediul național favorabil decarbonizării. Pregătirea sectorială acoperă electricitatea și căldura, transport, clădiri, industrie și agricultura, utilizarea terenurilor, schimbarea utilizării terenurilor și silvicultură (în raport se face referire la agricultură, utilizare a terenurilor și silvicultură). Indicele analizează indicatorii de pregătire sectorială prin trei obiective: starea decarbonizării, acțiunea guvernului și capacitatea de livrare.