Când vorbim despre bijuterii, trebuie să știm că aceste produse sunt fabricate în principal din metale prețioase, cum ar fi aurul și argintul, însă ele pot fi decorate și cu nestemate, pietre prețioase și semi-prețioase. Acestea pot fi reîntrebuințate la rândul lor, la nevoie, însă nu în același mod.

Cum se reciclează bijuteriile

Procesul este destul de simplu pentru metale, cum este aurul. Aurul reciclat este obținut din produse de consum, cum ar fi bijuteriile vechi, monedele sau dispozitivele electronice. Pentru că este un metal prețios, la fel ca argintul sau platina, aurul nu se degradează odată ce este topit, ceea ce înseamnă că poate fi reprocesat aproape la infinit.

Totodată, el nu ruginește și nu se degradează pe durata utilizării, fiind unul dintre cele mai sustenabile materiale pe care planeta ni le-a oferit. Experții bijutieri spun că primul pas pentru a recicla aurul și a-l transforma în noi accesorii este să îl tocăm mărunt și să îl topim pentru a-l putea remodela.

Dacă aurul pe care vrem să îl refolosim provine din industria electronicelor sau cea auto, acesta trebuie tratat chimic pentru a îndepărta posibilele impurități asociate cu utilizarea lui industrială. Acest proces este semnificativ mai sustenabil decât minarea materialului din surse virgine, care necesită utilizarea unei cantități mai mari de chimicale, dar și o muncă mai intensă, per total.

Situația se schimbă dacă aurul pe care îl vom procesa a fost folosit pentru producția de bijuterii, pentru că acesta poate fi sortat în baza calității lui și poate fi incinerat pentru îndepărtarea impurităților, eliminând chimicalele. Acest lucru face ca procesul să fie și mai prietenos cu mediul în acest caz.

După ce a fost curățat, aurul este topit și apoi turnat într-o matriță. Odată ce s-a răcit, acesta se solidifică sub forma unei noi piese vestimentare care arată atât de bine încât nu îți poți da seama că a fost reciclată.

Dilema platinei pentru bijuterii

Reciclarea argintului și a platinei este similară cu cea a aurului, însă ar trebui să ne gândim bine cum vrem să folosim platina, în general.

Platina este un metal prețios rar care este foarte dori în ziua de astăzi pentru proprietățile și beneficiile pe care le poate aduce în industriile grele, pentru că el este folosit pentru producția de pile de combustie cu hidrogen. Michaela Burke Stevens, unul dintre autorii care a studiat producția sustenabilă de pile de combustie, a declarat că „pilele de combustie cu hidrogen au un potențial mare pentru stocarea și conversia energiei, folosind hidrogenul drept combustibil alternativ pentru cei fosili. Însă în prezent încă este destul de costisitor să lucrăm cu pile de combustie.”

Potrivit acesteia, problema este că pilele de combustie se bazează pe catalizatori care sunt fabricați din materiale ce fac parte din familia platinei (PGM). Astfel, ea și colegii ei s-au concentrat asupra descoperirii de soluții alternative prin care să producă catalizatori mai accesibili, fără a compromite aspectele legate de performanță sau siguranță. Găsirea unui material înlocuitor potrivit poate fi o provocare, pentru că ceea ce ar putea funcționa în laborator, s-ar putea să nu fie o soluție foarte bună pentru mediul real de testare.

Totuși, o echipă de cercetători de la SLAC National Accelerator Laboratory, aparținând Departamentului pentru Energie al SUA, Universitatea Stanford și Toyota Research Institute (TRI) au colaborat pentru a îmbunătăți eficiența pilelor de combustie cu hidrogen, întrucât acestea devin tot mai importante pentru stocarea energiei în moduri sustenabile.

Cele două echipe au descoperit că, schimbând catalizatorii PGM cu modele realizate din argint, performanța nu a fost sacrificată sub nici o formă, în schimb prețul final al produsului a fost semnificativ redus. Acum, oamenii de știință se vor concentra asupra dezvoltării de tehnologii mai ambițioase.

Astfel, platina ar putea fi cel puțin parțial înlocuită de ruda sa mai comună și mai puțin costisitoare pentru scopuri industriale, însă ar trebui în continuare să luăm în calcul un scenariu de utilizare mai practic pentru platina foarte rară.

Beneficiile reciclării bijuteriilor

Reciclarea metalelor prețioase din care sunt fabricate bijuteriile reduce poluarea, cantitatea de deșeuri generată și permite planetei să își regenereze mai eficient resursele. Pandora este unul dintre cele mai mari branduri din industria bijuteriilor care a anunțat recent că va folosi conținut 100% reciclat pentru a-și fabrica piesele din argint și aur începând cu anul acesta.

Compania daneză vinde anual circa 100 de milioane de bijuterii, iar anul trecut, Wall Street Journal scrie că metalele reciclate au reprezentat 97% din producție. Oficialii estimează că tranziția la materiale sustenabile va reduce amprenta anuală de carbon cu 58.000 de tone.

CEO-ul Pandora, Alexander Lacik, a declarat că „producția de bijuterii reprezintă o industrie veche. Produsele fabricate sunt obținute prin procese tradiționale - însă nu trebuie să continuăm astfel. Operăm în continuare într-o industrie care produce bunuri de calitate, iar asta nu se va schimba.”

Folosind aur reciclat, în loc să minăm resurse virgine, reduce amprenta de carbon a produsului final cu 99%, în vreme ce pentru argint, procentajul este un generos 66%. The Economic Times scrie că Prada și Monica Vinader sunt două alte companii din această industrie care au început să folosească materiale cu conținut reciclat, astfel că tranziția către o economie circulară este una la nivel de sector.

Prin reciclarea platinei, un material prețios foarte rar, amprenta de carbon este redusă cu 95% comparativ cu extragerea acesteia din minereuri, astfel că industria metalelor prețioase are mult de câștigat prin adoptarea practicilor de economie durabilă. Pe lângă reducerea amprentei de carbon a produselor prin reprocesarea acestora, reciclarea elimină timpul pierdut pentru căutarea minereurilor, pentru extragerea acestora, transportul și procesarea inițială.

Pietrele prețioase nu pot fi reciclate în același mod ca metalele prețioase, asta pentru că ele fie se topesc la temperaturi și presiuni mult mai ridicate, fie pentru că nu pot fi remodelate. De asemenea, anumite pietre prețioase, cum ar fi opalul sau chihlimbarul, pot fi afectate de expunerea la căldură.

Astfel, pentru aceste materiale, bijutierii trebuie mai degrabă să le taie sau să le șlefuiască pentru a se potrivi pe noi bijuterii.

În ce privește diamantele, situația este similară, cele fabricate în laborator fiind alegerea mai etică din punct de vedere al mediului, dar și social. Pentru că de multe ori ele nu pot fi reciclate precum metalele, ci trebuie șlefuite pentru reutilizarea în noi bijuterii, diamanetele nu pot reveni la forma inițială. Comparativ cu diamantele minate, cele crescute în laborator au o amprentă mai mică asupra mediului.

Astfel, pentru fiecare carat (0.2 grame), un diamant produs în laborator neceesită de 6.8 ori mai puțină apă și consumă de 2.14 ori mai puțină energie.

Totodată, diamantele extrase din mine generează de 4,383 de ori mai multe deșeuri comparativ cu cele de laborator, iar laboratoarele care utilizează energie regenerabilă își reduc și mai mult amprenta de carbon.

Reutilizarea bijuteriilor vechi

Pe lângă fabricarea de noi bijuterii din aur, argint sau platină reciclate, aceste metale pot fi reutilizate și în alte industrii, iar tocmai această versatilitate le face atât de dezirabile. Ele pot fi implementate în industria auto sau de către companiile din tehnologie, care sunt în continuă expansiune.

Cel mai important este să nu risipim aceste materiale valoroase aruncându-le la gunoi, ci să le ducem la bijutieri sau la companii specializate în reciclarea și procesarea metalelor prețioase, pentru a le da o nouă viață în lumea modernă.