Euronews.green scrie că o mare parte din pădurile planetei au înregistrat numere tot mai mici, iar experții de la Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite estimează că 420 de milioane de hectare de păduri au dispărut la nivel global între 1990 și 2020, o suprafață mai mare decât cea a Uniunii Europene.

În vreme ce la nivel global, pădurile acoperă circa 31% din suprafața terestră, în UE, acestea se bucură de o suprafață generală de 39% din totalul blocului. Totuși, nu toate țările europene au la fel de multe păduri, iar Finlanda, Suedia, Slovenia, Estonia și Letonia se numără printre fruntașii regiunii, cu peste jumătate din suprafața lor fiind acoperită de păduri. De cealaltă parte, în Danemarca, pădurile acoperă doar 11% din suprafața terestră, iar în Malta, suprafața forestieră reprezintă doar un procent din totalul național.

Unul dintre motive, spun experții, este acela că în unele țări, este mai profitabil să folosești terenurile pentru alte întrebuințări, decât să îl acoperi cu păduri.

Dr. Marcus Lindner, cercetător la Institutul Forestier European, a explicat că „dacă ne uităm la țări precum Olanda sau Danemarca, acestea au o suprafață mică de păduri, dar totodată, ele își folosesc terenurile în scopuri economice foarte eficiente.”

„Putem să ne uităm la cât de multă mâncare este produsă în Olanda, dacă oficialii ar converti terenurile agricole în zone forestiere, atunci economia la nivel național ar scădea simțitor.”

Unele state, precum Danemarca și Irlanda, și-au revenit dintr-o perioadă destul de proastă din punct de vedere al suprafețelor forestiere. În secolul XIX, Danemarca a defrișat o bună parte din pădurile pe care le avea, astfel că doar 2-3% din terenuri erau acoperite de păduri, acesta fiind rezultatul extinderii necontrolate a agriculturii.

Irlanda se afla într-o situație similară la sfârșitul secolului al XIX-lea, când doar 1% din suprafața țării mai era acoperită cu terenuri împădurite, spre deosebire de 80%, cât ocupau pădurile cu 6.000 de ani în urmă.

Una dintre măsurile adoptate de autoritățile europene pentru protejarea pădurilor la nivel global a fost adoptarea recentă a unei legi care presupune ca produsele vândute pe piața europeană să nu fie asociate cu defrișări.

Totodată, eforturile de reîmpăduriri din anumite țări europene, spun experții, pot fi corelate cu o creștere a producției de lemn, care implică plantarea mai multor copaci, în vreme ce în alte cazuri, natura a fost lăsată să se regenereze ca urmare a încetării activității economice a oamenilor.

„Multe zone de pe glob erau folosite în mod tradițional pentru pășunat și agricultură intensă. Când acest lucru nu a mai fost viabil din punct de vedere economic, terenul a fost abandonat și s-a transformat în pădure”, explică Dr. Lindner.

Schimbările climatice sunt unul dintre cei mai mari inamici care ne amenință pădurile, întrucât acestea pot cauza incendii de vegetație și apariția bolilor cauzate de insecte, care pot ucide porțiuni mari de păduri.

Comparativ cu celelalte state europene, România se află la jumătatea clasamentului în ce privește zonele forestiere, astfel că 29% din suprafața țării este acoperită cu păduri, o scădere, comparativ cu datele de acum un deceniu, care indicau o acoperire a pădurilor de 32 de procente.