Miriam Thiemann este unul dintre experții care lucrează la Agenția Europeană de Mediu, iar aceasta a prezentat riscurile greenwashing-ullui și ce pot face clienții pentru a verifica dacă ceea ce companiile susțin este și adevărat.

Agenția Europeană de Mediu este o rețea de ONG-uri de mediu cu peste 180 de reprezentanți în 38 de state europene, dar nu numai. Misiunea Agenției este de a contribui la un sistem de politici care să le permită oamenilor și planetei să coexiste mai bine și, astfel, să creeze un mediu înconjurător mai bun în Europa și dincolo de granițele continentului.

Potrivit lui Miriam, 94% din populația Europei consideră că protecția mediului este importantă, iar 68% este de părere că obiceiurile de consum au un efect negativ asupra mediului înconjurător.

De ce este acest lucru important și ce legătură are cu greenwashing-ul? Miriam a explicat că 57% din consumatorii din UE sunt receptivi la afirmațiile legate de mediu atunci când iau o decizie de cumpărare, ceea ce înseamnă că ei caută produsele sau companiile care au cea mai mică amprentă de carbon asupra planetei.

Problema greenwashing-ului

Unele companii profită de acest lucru sau au făcut asta în trecut, cum ar fi H&M sau Decathlon, care au fost prinse practicând greenwashing anul trecut, ceea ce înseamnă că au exagerat anumite afirmații sau au mințit în legătură cu beneficiile pe care produsele lor le au asupra mediului.

Recent, am scris și despre cum acest obicei ar putea fi de domeniul trecutului, întrucât grupul celor 20 (G20) pregătește un nou set de reguli care ar trebui să ajute autoritățile de reglementare să rezolve problema greenwashing-ului. Astfel, firmele din întreaga lume ar putea fi forțate în curând să dezvăluie în ce măsură le este afectată activitatea economică de schimbările climatice.

Problema greenwashing-ului a fost subliniată și de către experta care este și promotor la EU Ecolabel and Sustainable Consumption. Potrivit ei, 61% dintre consumatorilor europeni li se pare dificil să diferențieze produsele sustenabile de cele care nu sunt cu adevărat benefice pentru mediu. În același timp, 44% din consumatorii UE nu cred în niciun fel de informații legate de mediu.

„Am aflat recent că această lipsă de încredere este complet justificată, UE a inventariat etichetele de sustenabilitate și afirmațiile de mediu. Au verificat multe produse care făceau reclamă beneficiilor de mediu și au descoperi că, în primul rând, afirmațiile de mediu sunt foarte comune, pe trei din patru produse era prezentă o formă de reclamă”, a explicat Miriam.

Oficialii UE au descoperit și că 53% din afirmațiile de beneficiu pentru mediu legate de produse erau vagi sau înșelătoare, iar 40% nu aveau nici un fel de dovezi care să le sprijine. În ce privește etichetele Ecolabels de pe produsele din UE, Miriam a dezvăluit că există 230 de astfel de produse prezente pe piață, însă pentru 50% din aceste produse lipsește orice informație verificabilă, ceea ce înseamnă că dincolo de etichetă, nu poate fi urmărită niciun fel de informație.

Cum putem opri acest fenomen

Vestea bună este că greenwashing-ul nu mai este trecut cu vederea de consumatori, de media și mai important, de autorități. UE și alte organizații din lume caută noi moduri prin care să oprească acest fenomen odată pentru totdeauna. Acest lucru poate fi realizat prin reglementări mai stricte și prin mecanisme speciale care să permită consumatorilor să aleagă produsele care ajută cu adevărat planeta.

Miriam este de părere că o versiune mai bună a EU Ecolabel, precum și pașapoartele digitale pentru produse, care să poată fi accesate atât de consumatori cât și autorități, pot furniza datele necesare, cât timp informațiile sunt verificate și corecte. Pașapoartele digitale pentru produse ar trebui, de asemenea, extinse către toate gamele de produse, deoarece în prezent, ele sunt disponibile doar pentru electronice.

Un alt mod prin care acest lucru poate fi realizat, mai ales pentru electronice, care sunt cunoscute pentru problema obsolescenței planificate, este acela că producătorii pot informa producătorii cu privire posibilitatea de a repara un produs și garanția sa, dar și despre anumite funcții care îi pot afecta durabilitatea în timp, potrivit expertei.

Miriam adaugă faptul că „afirmațiile foarte generale, cum ar fi verde sau eco-friendly, ar trebui să nu mai existe, decât dacă există dovezi clare că întregul produs este verde și nu doar o parte foarte mică din acesta, iar acest lucru poate fi dovedit prin certificate speciale, cum ar fi EU Ecolabel.”

De asemenea, certificarea respectivă ar trebui validată și de o parte terță, astfel încât afirmațiile să fie corecte și pentru a evita orice formă de greenwashing.

Vom putea opri greenwashing-ul?

Obiectivele pe termen lung sunt de asemenea, un lucru pe care companiile îl menționează frecvent, cum ar fi reducerea deșeurilor generate cu „x” cantitate până într-un anumit an sau alimentarea cu energie 100% regenerabilă înainte de un anumit deceniu.

Potrivit lui Miriam, aceste lucruri ar trebui să reprezinte o prioritate pentru legislatori și ea este de părere că documentarea mai strictă va fi necesară, astfel încât companiile să dovedească faptul că pot realiza ceea ce își doresc înainte de termenul stabilit.

„Cu toate aceste inițiative, vom putea opri greenwashing-ul? Cred că răspunsul este că nu știm asta încă, pentru că legile se discută în prezent și nu știm exact cum vor fi integrate, dar potențialul există”, a concluzionat Miriam Thiemann.