Anul trecut am comparat prețurile câtorva dintre alimentele de origine animală prezente în coșul de cumpărături al românilor cu alternativele lor pe bază de plante pentru a ne face o idee asupra costului unui stil de viață sustenabil.

Vom repeta această analiză în prezent pentru a vedea cum au evoluat prețurile pentru ambele variante ale produselor consumate frecvent de români, date fiind problemele din ultima perioadă legate de producția alimentară, dar și inflația, care au cauzat creșteri ale prețurilor.

Produsele pe bază de plante nu mai sunt de mult o noutate, iar pe piață găsim nenumărate variante de la diverși producători care urmăresc să spargă barierele legate de gust, textură și consistență, astfel încât adoptarea unei diete sustenabile să nu fie percepută ca o schimbare majoră în viața noastră.

O noutate în industria alimentară, care nu va fi disponibilă momentan la scară largă în magazine și restaurante, o reprezintă produsele din carne cultivate din celule animale. Am discutat cu experți din domeniu despre acest tip de alimente și de ce ele ar putea reprezenta viitorul industriei alimentare.

Câteva dintre avantajele lor sunt acelea că animalele nu mai sunt sacrificate sau crescute în condiții nepotrivite, iar riscul de răspândire a bolilor de proveniență animală poate dispărea complet, prin alegerea celulelor de la exemplare sănătoase.

Mezeluri sustenabile și accesibile

Un exemplu de aliment popular, mai ales pentru mesele de dimineața, este salamul crud uscat, care pentru 200 de grame are un preț de sub 11 lei.

Pentru alternativa pe bază de plante, care are o cantitate mai mare, ce-i drept, la 240 de grame, vei plăti undeva la 24 de lei. Nu vei găsi prea multe alternative pe piață la acest produs, dacă preferi varianta fără proteină animală, astfel că prețul său este mai bine de dublu comparativ cu cel tradițional, chiar dacă primești o cantitate puțin mai mare.

Dacă preferi șunca presată, lucrurile stau ceva mai bine, dar și aici, varianta pe bază de proteină din mazăre costă aproape 10 lei pentru 80 de grame de produs, în vreme ce tradiționala șuncă presată de pui costă mai puțin de 7 lei per 100 de grame, în funcție de producător și de locul de achiziție. Anumiți producători ar putea oferi șuncă pe bază de plante la un preț puțin mai avantajos, însă în general, pentru alimentele care se prezintă ca o alternativă la proteina din carne, prețul este mai mare decât la cele tradiționale.

Rămâne de văzut dacă produsele cultivate din carne vor schimba acest trend, dat fiind faptul că ele pot replica mult mai natural textura, gustul și consistența cărnii. Totuși, nu cunoaștem în prezent care va fi prețul lor odată ce vor fi produse la scară largă pentru a fi puse pe rafturile magazinelor.

Lactatele vegetale câștigă teren pe piață

Brânza feliată este un alt aliment de bază pe care multă lume îl consumă, în general pe sandwich-uri, iar aici opțiunile sunt ceva mai variate, având în vedere că acest tip de produse a fost prezent pe piață de mai multă vreme decât alternativele pentru carne.

Aici este, de fapt, și prima victorie pentru proteina vegetală. Pentru 150 de grame de brânza feliată obișnuită vei plăti undeva la 10 lei, un preț identic cu cel al variantei pe bază de plante în aceeași cantitate.

Din nou, ofertele din magazine sau diverșii producători pot urca sau coborî acest preț, însă variațiile vor fi neglijabile, astfel că dacă dorești să devii mai sustenabil și ești un consumator dedicat de produse lactate, variantele pe bază de plante s-ar putea să facă parte din dieta ta mai mult decât te-ai aștepta.

Dacă preferi brânza feta, de exemplu, cea normală are un preț de 32 de lei per 350 de grame sau aproximativ 36 de lei per 400, din nou în funcție de producător și locul de unde o cumperi. Pentru 200 de grame, prețul va fi undeva la 20-22 de lei, iar pentru aceeași cantitate de feta pe bază de plante vei plăti mai puțin de 17 lei, deci primul produs care poate fi mai ieftin, dacă alegi varianta sustenabilă.

Ce-ai zice de o porție de cereale cu lapte dimineața? Ei bine, și aici alegeri sunt destule, însă de data aceasta, laptele tradițional de vacă este puțin mai ieftin decât cel vegetal, chiar dacă inflația și producția agricolă mai scăzută au determinat creșterea prețului laptelui obișnuit.

Aproximativ 6 lei vei plăti pentru un litru de lapte de vacă, însă îl poți găsi și mai ieftin la anumiți retaileri. Pentru cel vegetal, prețul va fi de aproximativ 11 lei sau chiar mai puțin, în funcție de magazinul de unde îți faci în general cumpărăturile. Chiar dacă laptele vegetal este în continuare mai scump decât cel de origine animală, prețul său nu a crescut aproape deloc în ultimul an, în vreme ce varianta tradițională a înregistrat creșteri substanțiale.

În ce privește gustul și textura produselor vegetale lactate, ele nu s-au îmbunătățit foarte mult față de anul trecut, însă dacă vei opta pentru cele mai scumpe, nu îți va fi foarte ușor să le deosebești, mai ales dacă le consumi în combinație cu alte alimente. Ține minte, totuși, că lactatele vegetale mai ieftine nu au o consistență și un gust asemănător cu cele de origine animală.

Ce tip de carne poți alege pentru grătar

Pentru că trebuie să ne recunoaștem că, din când în când, un grătar este bine-venit, vei avea nevoie de carne pe care să o frigi. Începem cu cârnații de casă, pentru care vei plăti 9,50 lei per 200 de grame de produs, dacă alegi varianta din carne, respectiv 12 lei pentru aceeași cantitate din varianta vegetală.

Diferența este relativ mică, cel puțin comparativ cu salamul, deci dacă vrei să îi surprinzi pe vegetarienii pe care i-ai invitat sau dacă vrei să încerci chiar tu acest tip de aliment, nu vei avea o gaură prea mare în buget.

În ce privește faimoșii mititei, prețul pentru un kilogram de produs din porc este de aproape 23 de lei, în vreme ce varianta vegetală costă 15 lei, dar primești doar 200 de grame. Asta înseamnă că pentru un kilogram vei plăti 72 de lei, cea mai mare diferență de preț de până acum și una nu foarte ușor de înghițit. Totuși, din nou, dacă vrei să încerci o dată această variantă și nu pui preț pe cantitatea de carne pe care o pregătești, ci pe aspectul legat de sustenabilitate, atunci s-ar putea să merite să cumperi o caserolă de mititei vegetali.

Prețul s-ar putea echilibra în viitor

Trebuie precizat faptul că, prin comparație cu anul trecut, prețul unui kilogram de mititei din proteină animală a crescut cu 4 lei, în funcție de combinația de carne și de producător, iar pentru cei vegetali, prețul a scăzut cu aproape un leu. Chiar și așa, diferența de preț este incontestabilă, dar dacă trendul creșterii prețului pentru produsele de origine animală va continua, anul viitor am putea avea o răsturnare de situație.

Anumiți experți, printre care se numără și Dr. Marco Springmann, cercetător la Universitatea Oxford, susțineau încă din 2022 că „că dietele vegane, vegetariene sau flexitariene ne pot ajuta să economisim foarte mulți bani, iar acest lucru îi poate surprinde pe oameni.”

Un alt avantaj al alimentelor pe bază de plante este acela că, ele sunt mai sustenabile, întrucât este nevoie de mai puțin spațiu agricol pentru creșterea culturilor comparativ cu animalele, care au nevoie de spațiu pentru pășunat și dormit, printre altele. Totodată, animalele crescute pentru producția alimentară generează metan, iar aceasta este o problemă în contextul în care acesta este un gaz cu un potențial de încălzire al planetei de aproximativ 80 de ori mai mare decât al dioxidului de carbon.

„Carnea a fost dintotdeauna un produs care necesită cantități enorme de materie primă. Pentru a produce un kilogram de carne, ai nevoie de zece kilograme de grâne. În prezent, atunci când producția de cereale este scăzută, efectele sunt vizibile”, adauga în acel material din 2022 Pablo Moleman, reprezentant al ProVeg Netherlands.

Pe măsură ce populația planetei va crește, iar spațiile destinate agriculturii vor fi tot mai mici, din varii motive cum ar fi deșertificarea, vom fi nevoiți să ne adaptăm dietele în așa fel încât să optimizăm cât mai bine spațiul pe care îl avem la dispoziție, pentru a ne putea hrăni sustenabil.

Fermele verticale pot ajuta în acest sens, însă mai este de lucru până când acestea vor putea adăposti culturi pentru alimente mai consistente, cum ar fi cartofii, grâul sau porumbul.