Modul în care cultivăm, transportăm și consumăm alimente are un impact major asupra mediului. Fiecare etapă a producției alimentare, fie că vorbim de agricultură sau ambalare, transport și chiar risipa alimentară, eliberează dioxid de carbon și alte gaze cu efect de seră în atmosferă.

Acest impact se numește amprentă alimentară, și joacă un rol important în schimbările climatice.

Cum produce producția de alimente emisii

Producția de alimente este responsabilă pentru aproximativ un sfert până la o treime din toate emisiile globale de gaze cu efect de seră. Unele alimente generează mult mai mult CO2 decât altele. De exemplu, carnea și produsele lactate au o amprentă de carbon mult mai mare comparativ cu fructele, legumele și cerealele, conform Niatsu.

De ce? Ei bine, creșterea animalelor pentru consum necesită mult teren, apă și hrană, iar vacile și oile produc metan, care este un gaz cu efect de seră mai puternic decât CO2.

Potrivit BioResurse, producția unui kilogram de carne de vită necesită aproximativ 150 hectare globale pe an (n.r - ,unitate de măsură ce reflectă capacitatea productivă a unui hectar de teren utilizată în calculul amprentei ecologice) deoarece implică utilizarea extensivă a terenurilor agricole pentru producerea furajelor și emite cantități mari de metan, un gaz cu efect de seră cu potențial de încălzire globală ridicat. Pentru comparație, producția unui kilogram de cereale necesită doar 5-10 hectare globale pe an.

La nivel de consum de apă (numit și amprenta de apă, adică volumul total de apă utilizat în producția unui aliment, de la irigații la transport; N.red.), folosim același exemplu: producția unui kilogram de carne de vită necesită aproximativ 15.000 de litri de apă, în timp ce producția unui kilogram de cartofi necesită doar aproximativ 287 de litri de apă.

Mai mult, la nivel de teren, creșterea animalelor necesită spații extinse pentru pășunat (un kilogram de carne de vită necesită aproximativ 25 de metri pătrați, în timp ce un kilogram de cereale necesită doar 1.5) și cultivarea furajelor, ceea ce poate, în anumite cazuri, să contribuie la defrișări sau la pierderea de habitate naturale.

Cum produce risipa alimentară emisii

În România se aruncă anual 70 kg. de alimente per locuitor (conform raportului Programului Națiunilor Unite pentru Mediu), iar peste 46% dintre români recunosc că irosesc și aruncă mâncare gătită, urmați de 39% care aruncă pâine sau produse de panificație săptămânal.

Pe lângă costurile suplimentare care vin cu risipa alimentară în portofelul fiecărui cumpărător, cantitățile uriașe de hrană care ajung la gunoi contribuie masiv la emisiile de gaze cu efect de seră și la degradarea ecosistemelor. Conform Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO), aproximativ o treime din alimentele produse la nivel global sunt risipite anual, ceea ce duce la pierderi semnificative de resurse și la o presiune suplimentară asupra mediului.

Asta se întâmplă deoarece, atunci când alimentele sunt aruncate, toate resursele utilizate pentru producerea, procesarea, transportul, prepararea și depozitarea acestora sunt și ele irosite.

Conform Earth.Org, producerea, transportul și manipularea alimentelor generează emisii considerabile de dioxid de carbon, iar atunci când alimentele ajung la gropile de gunoi, acestea eliberează metan, care este de 25 de ori mai puternic decât dioxidul de carbon.

Odată eliberat, metanul rămâne în atmosferă timp de 12 ani și captează căldura de la soare, ceea ce contribuie la 20% din emisiile globale de gaze cu efect de seră.

Cu toate astea, putem să facem o schimbare, prin implementarea de obiceiuri mai sustenabile și cumpărăturile făcute cu mai multă planificare și atenție. Spre exemplu, românii încep să conștientizeze din ce în ce mai mult amploarea risipei alimentare, cu 64% dintre respondenții unui studiu realizat de UP România fiind de părere că este o problemă gravă, în special femeile și persoanele cu vârste între 35 și 44 de ani.

Ce putem face la nivel individual pentru a ne reduce amprenta alimentară, mai concret? Stay tuned și vom discuta despre asta într-un alt articol, iar până atunci poți afla mai multe despre risipa alimentară și consecințele ei, aici.