Conform ScienceDaily, studiul a fost realizat de cercetători de la London School of Hygiene & Tropical Medicine (LSHTM), Cornell University și 10 echipe de modelare. Analiza a evaluat efectele unei transformări a sistemului alimentar după recomandările Comisiei EAT-Lancet din 2025, care promovează diete mai sănătoase și mai sustenabile.

Dietele bazate pe plante ar schimba producția agricolă

Cele mai mari schimbări ar urma să apară în sectorul rumegătoarelor, care include bovinele pentru carne, oile și caprele. Până în 2050, valoarea globală a acestui sector ar putea scădea cu 70%, echivalentul a 274 de miliarde de dolari, iar numărul rumegătoarelor ar fi cu aproximativ 400 de milioane mai mic decât în 2020.

În schimb, valoarea globală a producției de legume, fructe, nuci și leguminoase ar putea crește cu 57%, ceea ce înseamnă aproximativ 890 de miliarde de dolari. Leguminoasele, precum fasolea, mazărea, lintea și năutul, reprezintă surse importante de proteine și fibre și necesită, în general, mai puține resurse pentru producție decât multe alimente de origine animală.

Raportul Comisiei EAT-Lancet din 2025 a concluzionat că adoptarea la scară globală a unor diete sănătoase ar putea preveni 15 milioane de decese premature în fiecare an. Cercetări anterioare au estimat că sistemul alimentar global generează anual costuri ascunse de 10-20 de trilioane de dolari, asociate cheltuielilor medicale, degradării mediului, pierderilor de productivitate și altor efecte care nu sunt reflectate în prețul alimentelor. Cea mai mare parte a acestor costuri este legată de alimentația nesănătoasă.

Emisiile și impactul economic ar varia între regiuni

Modelarea arată că emisiile nete de dioxid de carbon generate de schimbarea utilizării terenurilor agricole ar putea fi cu 85% mai mici în 2050 comparativ cu 2020. Schimbarea utilizării terenurilor include defrișările, transformarea pajiștilor sau drenarea zonelor umede pentru extinderea terenurilor agricole, procese care eliberează cantități importante de carbon în atmosferă.

Dr. Matt Gibson, autorul principal al studiului, a declarat: „Transformarea sistemelor alimentare ar aduce beneficii uriașe pentru sănătate și mediu, dar, după cum arată rezultatele noastre, ar produce și schimbări fundamentale în agricultura globală și ar afecta viața a milioane de fermieri și producători de alimente.”

El a adăugat: „În loc să folosim aceste rezultate ca scuză pentru inacțiune, este esențial ca guvernele să răspundă provocării și să ia decizii dificile în beneficiul sănătății noastre și al planetei. Acest lucru înseamnă să înfrunte grupurile puternice care profită de sistemul actual și de un sistem alimentar global care, în prezent, îi dezavantajează atât pe cei care produc hrana, cât și pe cei care ar trebui să fie hrăniți.”

Impactul economic ar urma să difere între regiuni. În Statele Unite, valoarea totală a producției agricole ar putea scădea cu 21%, adică 76 de miliarde de dolari, până în 2050, comparativ cu 2020. Valoarea producției vegetale ar putea crește cu 20%, echivalentul a 40 de miliarde de dolari, iar valoarea producției zootehnice ar putea scădea cu 73%, adică 116 miliarde de dolari.

În India, valoarea totală a producției agricole ar putea crește cu 46%, respectiv 198 de miliarde de dolari. Valoarea producției vegetale ar putea avansa cu 65%, adică 208 miliarde de dolari, în timp ce valoarea producției zootehnice ar putea scădea cu 8%, echivalentul a 10 miliarde de dolari.

În Europa, valoarea totală a producției agricole ar putea scădea cu 35%, adică 190 de miliarde de dolari. Valoarea producției vegetale ar putea scădea cu 8%, respectiv 22 de miliarde de dolari, iar valoarea producției zootehnice ar putea scădea cu 66%, echivalentul a 168 de miliarde de dolari.

Daniel Mason-D'Croz, coautor al studiului și cercetător la Cornell University, a declarat: „Ar trebui să privim aceste scenarii nu ca pe o prognoză a ceea ce se va întâmpla, ci ca pe un ghid timpuriu care indică unde ar putea apărea provocări și oportunități. Ce sectoare ar trebui să se restrângă și care ar trebui să se extindă. O transformare de această amploare nu poate începe în 2050. Modelele de anticipare precum cele folosite în acest studiu sunt un instrument valoros pentru a orienta acțiunile de astăzi către sisteme alimentare mai sustenabile, mai sănătoase și mai echitabile.”