Conform ScienceAlert, studiul realizat de cercetători de la Leiden University și University of Oxford estimează pentru prima dată valoarea economică a daunelor provocate de cei mai mari consumatori ai lumii asupra climei, biodiversității, ciclurilor azotului și fosforului și resurselor de apă dulce.

Studiul estimează daune anuale de până la 5,7 trilioane de dolari

Potrivit cercetării, daunele anuale provocate de cei mai mari 10% dintre consumatori sunt estimate între 1,7 și 5,7 trilioane de dolari. La nivel individual, impactul este echivalent cu 2.300-7.500 de dolari pe persoană, calculați în dolari din 2017.

Autorii spun că aceste sume depășesc deficitul actual de finanțare pentru proiectele internaționale dedicate combaterii schimbărilor climatice și protejării biodiversității.

Studiul arată că pierderea biodiversității reprezintă 47-56% din valoarea totală a daunelor estimate, iar schimbările climatice contribuie cu 36-45%. Restul impactului este asociat poluării cu azot și fosfor și utilizării resurselor de apă dulce.

Cercetătorii au utilizat date privind consumul din 2017, cel mai recent an pentru care există informații comparabile la nivel global, și au aplicat valorile din Environmental Prices Handbook 2024 pentru a estima costurile sociale ale degradării mediului. Analiza acoperă doar patru dintre cele nouă limite planetare și nu include emisiile generate de investițiile financiare, ceea ce înseamnă că estimările sunt prudente.

Principiul „poluatorul plătește” ar putea contribui la acoperirea costurilor

Autorii studiului susțin că taxele de mediu aplicate consumului de lux și celor mai mari consumatori ar putea contribui la finanțarea măsurilor necesare pentru protejarea climei și biodiversității, fără a afecta în aceeași măsură gospodăriile cu venituri reduse.

„Am constatat că daunele anuale atribuite celor mai bogați 10% din populația globală se ridică la 1,7-5,7 trilioane de dolari, echivalentul a 2.300-7.500 de dolari de persoană (în dolari din 2017). Această valoare depășește deficitul internațional de finanțare pentru climă și biodiversitate”, au precizat autorii studiului.