Potrivit The Guardian, unul dintre statele care a înțeles importanța protejării apelor ce îl înconjoară este Niue, o insulă ce se găsește în Oceanul Pacific, care se întâmplă să fie și una dintre cele mai mari insule de corali din lume.

Niue a anunțat recent faptul că își va proteja toată aria oceanică ce intră în zona sa economică exclusivă (EEZ), care se întinde pe aproximativ 317.500 de kilometri pătrați, aproximativ întreaga suprafață a Vietnamului.

Insula este casa unora dintre cele mai rare specii de pe Pământ, inclusiv șarpele katuali, care trăiește în apele insulei Niue. Balenele cu cocoașă se bazează și ele pe apele din jurul insulei pentru a da naștere puilor și migrează tocmai din Antarctica pentru a face acest lucru, iar de asemenea, insula este casa celei mai numeroase populații de rechini de recif gri din lume.

Totuși, apele care înconjoară Niue, împreună cu întregul Ocean Pacific, se află în pericol, în mare parte din cauza pescuitului ilegal, dar și din cauza schimbărilor climatice.

Acestea cauzează fenomene meteo extreme și încălzirea apelor, care la rândul ei este principalul motiv al albirii coralilor.

Dalton Tagelagi, premierul Niue, a declarat că „nisipul din unele golfuri ale insulei a fost tras în ocean din cauza creșterii nivelului apei și a fenomenelor meteo violente care au loc în larg, iar coralii încă se recuperează după Ciclonul Heta din 2004.”

Niue, care este un stat independent aflat în asociere liberă cu Noua Zeelandă, a anunțat în 2020 faptul că își va proteja 40% din suprafața oceanică, iar doi ani mai târziu, în 2022, oficialii sunt deciși să protejeze întreaga arie oceanică a statului, un efort asemănător cu cel al Insulelor Cook.

Noua reglementare a intrat în vigoare din luna aprilie și a dus la crearea parcului marin Niue Nukutuluea.

Printre zonele protejate se numără Beveridge Reef, un atol nelocuit aflat la aproximativ 190 de kilometri de coasta Insulei Niue, unde pescuitul este interzis și doar cercetările științifice sunt permise.

Cei care sunt prinși că încearcă să pescuiască în apele protejate riscă sechestrarea navelor și a capturii, iar pe deasupra pot fi amendați cu până la 322.000 de dolari.

Brendon Pasisi, directorul Niue pentru agricultură, păduri și pescuit, a declarat că „putem introduce penalități mai mari, în funcție de natura ofensei.”

Mai mult de 50 de țări din lume au decis să protejeze 30% din apele lumii până în 2030, însă până în prezent, doar 6% din acestea sunt protejate, iar 2% sunt zone de tip „no-take”.

Palau este o altă insulă care a decis să-și protejeze 80% din ape în 2020, însă întrucât pandemia a pus mari dificultăți turismului, oficialii statului ar putea fi dispuși să deschidă 50% din zonele protejate pescuitului comercial.

Protejarea apelor teritoriale este esențială și pentru conservarea algelor, care reprezintă una dintre cele mai importante surse de oxigen și sunt capabile să captureze emisiile de carbon, contribuind astfel la combaterea schimbărilor climatice.

„Oceanul reprezintă totul pentru noi. Ne definește. Trebuie să ne asigurăm că recifurile și coralii vor rămâne pentru a oferi un ecosistem sănătos și pentru a continua să creeze o sursă de hrană pentru populație”, a concluzionat Tagelagi.