Potrivit The Guardian, focurile zombie sunt incendii care, după sezonul de vară, pătrund adânc în soluri bogate în materie organică și se mențin active luni la rând, chiar și sub temperaturi negative. Când vremea se încălzește, ele reapar la suprafață ca incendii noi, fără o sursă externă de aprindere.

Cum apar focurile zombie în Arctica

The Guardian notează că aceste incendii au fost observate în Canada, Siberia și Alaska, unde încălzirea climatică accelerează uscarea solurilor și prelungește sezonul de incendii.

În 2023, un incendiu din regiunea Donnie Creek, în British Columbia, pornit de un trăsnet, a continuat să ardă până în vara lui 2024 și a afectat peste 600.000 hectare. Cercetătorii citați de publicație explică faptul că iarna, stratul de zăpadă izolează solul și menține suficientă căldură pentru ca focul să supraviețuiască.

Focurile zombie eliberează în atmosferă carbon vechi, stocat de mii de ani în solurile arctice. Arderea acestor straturi organice transformă solurile în compoziții minerale precum nisip sau argilă, ceea ce întârzie sau chiar împiedică regenerarea pădurilor. Comunitățile din nordul Canadei se confruntă cu un risc crescut: în 2023, 70% din teritoriul Northwest a fost evacuat din cauza incendiilor extinse.

Pe lângă efectele asupra biodiversității și calității solului, fenomenul contribuie la un cerc vicios climatic. Pierderea carbonului stocat accelerează încălzirea globală, ceea ce la rândul ei favorizează extinderea acestor incendii persistente.

De ce sunt focurile zombie greu de gestionat

The Guardian arată că aceste incendii sunt dificil de detectat deoarece ard în profunzime, adesea fără flăcări vizibile până la topirea zăpezii.

Gestionarea lor necesită intervenții de lungă durată, iar riscul reactivării rămâne ridicat chiar și după perioade aparent umede. Oamenii de știință menționează că modelele actuale de risc trebuie adaptate pentru a include factori precum încălzirea solului, uscarea straturilor organice și activitatea microbiană care poate genera căldură internă.