În articolul precedent ne-am concentrat asupra strategiei companiilor din industria IT pentru închiderea circuitului electronicelor în economie, iar de data aceasta vom vorbi despre cum putem avea o garderobă cu un impact redus asupra planetei.

Nu este prima dată când abordăm acest subiect, în trecut am stat de vorbă cu experți în fashion pentru a afla care sunt obiceiurile de producție și consum care fac rău mediului, dar și care sunt alternativele prin care putem conserva resursele atunci când căutăm o ținută nouă.

Deși companiile și consumatorii se concentrează asupra producției și consumului de articole vestimentare cu impact redus asupra mediului, puțini experți se concentrează pe aspectul ce ține de schimbatul hainelor sau ce se întâmplă cu ele atunci când nu mai sunt purtate.

Atunci când ies din garderobă, hainele sunt fie aruncate la gunoi, fie trimise spre reciclare, o soartă preferabilă din punct de vedere al sustenabilității. Când vorbim de modă, hainele pot fi schimbate din mai multe motive, nu doar pentru că ele nu mai sunt bune sau pentru că s-au rupt. Un nou trend sau plictiseala de un anumit stil vestimentar pot fi motive pe care consumatorii le invocă atunci când își aleg noi ținute.

Mădălina Corciu, PR & CSR Manager, Humana People to People Romania, magazin de articole vestimentare second-hand, a vorbit despre eforturile companiei de închide circuitul hainelor în economie.

„Sectorul textil al economiei nu este unul circular și pentru a deveni circular trebuie să ne îndreptăm atenția către reutilizare și reparare, exact ca restul sectoarelor economice”, spune ea.

Reutilizarea și repararea, menționează reprezentanta Humana, ar trebui să fie prioritare, iar reciclarea trebuie considerată doar în ultimă instanță, pentru că la fel cum este cazul și în alte industrii, nu toate materialele textile pot fi reciclate. Astfel, opțiunile privind soarta acestora odată ce nu mai pot fi întrebuințate sunt limitate.

„Având în vedere că noi în Europa în medie aruncăm un produs de îmbrăcăminte după doar 7 utilizări, cu siguranță decizia aceasta nu este una legată de faptul că acest produs este defect. Aceste decizii țin de faptul că ne dorim mereu ceva nou, de faptul că există un marketing agresiv în industria fast-fashion și cred că aici este important să vedem schimbarea”, precizează Mădălina Corciu.

Humana prin modelul său de business, respectiv magazin de modă second-hand, existent pe piață de peste 40 de ani, contribuie la circularitate în industria fashion, iar succesul său este confirmat de cele peste 40 de magazine deschise la nivel național.

Platformele de vânzare-cumpărare pentru articolele vintage sau second-hand se pot dovedi o alternativă foarte bună pentru cei care nu mai poartă anumite articole vestimentare pe care le dețin, dar cărora vor să le dea o nouă viață.

Humana colectează articolele vestimentare pe care mai apoi le comercializează din Europa de Vest, însă reprezentanta companiei spune că este vizată și colectarea din Europa de Est, iar dintre toate produsele sortate de specialiști, 25% sunt reciclate. Pentru reutilizare, adică revânzarea articolelor ce pot fi purtate, procentul este de 70%, iar acesta sunt împărțite pe colecții în funcție de anotimp, material sau categorie de produs și trimise către diferitele magazine Humana din Europa.

De cealaltă parte, în prezent, 8% dintre produsele colectate și sortate de centrele cu care Humana colaborează sunt trimise spre recuperarea energiei, pentru că materialele din care ele sunt produse nu permite reciclarea. Misiunea companiei este să reducă acest procent cât mai aproape de 0.

Repair, un proiect pentru o industrie fashion verde

Repair este un proiect desfășurat în prezent de Humana în România care implică repararea sau modificarea articolelor vestimentare pe care clienții le cumpără din magazine de către experții colaboratori ai companiei.

„Totul a început de la discuții 1 la 1 cu croitori din București și Ploiești în primă fază și ce am făcut a fost să mergem efectiv la atelierele de croitorie din zonă și să înțelegem care sunt nevoile acestor croitori. De aici am conturat activitățile care au urmat în proiect”, explică Mădălina.

Croitorii care vor să colaboreze cu Humana trebuie să aibă o entitate juridică, să poată comunica deschis cu clienții companiei și să înțeleagă, totodată, conceptele de modă sustenabilă. Totodată, pentru a contribui la formarea unei noi generații de croitori pregătiți pentru o industrie a modei sustenabilă, reprezentanții Humana vor să pună bazele unei școli profesionale de profil.

Humana încurajează producătorii europeni existenți de bunuri textile să folosească materiale de calitate, cu durată extinsă de viață și care pot fi reutilizate în cât mai multe moduri, acestea fiind două componente esențiale pentru ecodesign.

Grupul Inditex, unul dintre cele mai mari în industria fast-fashion și a modei, în general, a anunțat recent un acord pentru achiziționarea a 2.000 de tone de materiale textile obținute din fibre reciclate, produse de către compania suedeză Renewcell. Astfel, compania spaniolă caută noi moduri prin care să producă articole vestimentare cu o amprentă cât mai redusă asupra mediului.

Totodată, oficialii Inditex au anunțat că vor să aprovizioneze toate companiile membre cu 25% fibre din „materiale de ultimă generație” până în 2030.

În ce privește consumatorii, evitarea poliesterului, a materialelor nereciclabile și a companiilor care nu produc articole vestimentare în mod sustenabil, sunt câteva dintre modurile prin care aceștia pot adopta obiceiuri de consum mai sustenabile și mai responsabile.