Reglementarea stabilește obiective clare și obligatorii de restaurare a tuturor ecosistemelor incluse în listă - de la cele terestre și marine, până la cele urbane și de apă dulce.

Scopul noilor reguli este de a limita efectele schimbărilor climatice și efectele pe care le au dezastrele naturale asupra naturii. Ele vor ajuta la restaurarea naturii în Europa, dar și la îndeplinirea angajamentelor asumate de autoritățile europene privind protejarea biodiversității.

Alain Maron, Ministrul Mediului, Energiei și Tranziției Climatice din Regiunea Bruxelles, a declarat că „reprezentanții Consiliului au ales astăzi să protejeze biodiversitatea Europei și mediul natural care înconjoară cetățenii. Este de datoria noastră să găsim soluții pentru colapsul naturii care are loc în prezent în Europa, dar și să ne asigurăm că UE își respectă angajamentele internaționale.”

Restaurarea ecosistemelor terestre și marine

Reglementările obligă statele membre UE să restaureze cel puțin 20% din mările și suprafețele lor terestre până în anul 2030. Printre ecosistemele la care fac referire noile reguli se numără mlaștinile, pajiștile, pădurile, râurile și lacurile, dar și recifurile de corali sau vegetația marină.

Pentru habitatele incluse pe lista celor aflate într-o stare precară, statele membre vor trebui să atingă ținte de restaurare după cum urmează:

  • cel puțin 30% până în 2030
  • cel puțin 60% până în 2040
  • cel puțin 90% până în 2050

Protejarea pădurilor și polenizatorilor în Europa

De asemenea, statele membre UE vor depune eforturi pentru conservarea ecosistemelor care se află într-o condiție mulțumitoare, datorită restaurării, dar și a celor care găzduiesc habitate terestre și marine incluse în reglementare.

În ultimele decenii, numărul și diversitatea polenizatorilor din Europa a scăzut simțitor, motiv pentru care pentru care se impun măsuri de redresare a populației acestora până în 2030.

Statele membre vor trebui să se asigure că suprafețele împădurite din orașe nu vor scădea până în anul 2030 și vor trebui să planteze circa trei miliarde de puieți la nivelul întregului bloc până în 2030.

Până în anul 2033, reprezentanții europeni vor evalua impactul pe care aceste reglementări îl au asupra sectoarelor agricol, forestier și piscicol, dar și efectele socio-economice mai ample.