Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice a raportat că luna trecută a fost cea mai caldă ianuarie înregistrată vreodată, cu temperaturi medii ale aerului la suprafață cu 1.75°C peste nivelul preindustrial, conform The Guardian.

Programul european de monitorizare a Pământului a evidențiat precipitații peste medie în estul Australiei, în timp ce alte regiuni au devenit uscate.

”Ianuarie 2025 este o nouă lună surprinzătoare, care continuă seria de temperaturi record observate în ultimii doi ani... Copernicus va continua să monitorizeze îndeaproape temperaturile oceanice și influența acestora asupra climatului în acest an,” spune Samantha Burgess, expertă în climă la European Centre for Medium-Range Weather Forecasts.

În prezent, temperaturile oceanelor rămân neobișnuit de ridicate în multe bazine și mări.

Pragul de 1.5°C, depășit tot mai des

Aceasta este a 18-a lună din ultimele 19 în care temperaturile globale au fost peste pragul de 1.5°C, față de perioada preindustrială.

Inițial, climatologii se așteptau ca valul de temperaturi extreme să scadă odată cu sfârșitul fenomenului El Niño (fenomen complex care se manifestă prin încălzirea anormală, la suprafața apelor Oceanului Pacific și care se deplasează sub impulsul unor mase de aer calde; N.red.) în ianuarie 2024 și trecerea la faza răcoroasă La Niña (fenomen al Oceanului Pacific în urma răcirii apei: vânturile de est împing cantități mari de apă caldă de la suprafața oceanului spre vest, locul apei calde fiind luat de o apă mai rece provenită din adâncuri; N.red.). Însă căldura record persistă, ceea ce ridică întrebări despre alți factori care ar putea contribui la această anomalie.

În plus, La Niña se anunță a fi slabă, iar datele Copernicus sugerează că tranziția către acest fenomen ar putea fi încetinită sau chiar blocată, cu șanse ca La Niña să dispară complet până în martie.

În ianuarie, Copernicus a anunțat că temperaturile medii globale pentru perioada 2023-2024 au depășit pentru prima dată pragul de 1.5°C peste nivelul preindustrial. Deși acest lucru nu înseamnă o încălcare permanentă a țintei stabilite prin Acordul de la Paris, este un semnal clar că planeta se apropie de această limită.

Oamenii de știință avertizează că fiecare fracțiune de grad peste 1.5°C crește intensitatea și frecvența fenomenelor meteorologice extreme, precum valurile de căldură, ploile torențiale și secetele.

Copernicus a anunțat că gheața marină din Arctica a atins în ianuarie un nivel record pentru această lună. O analiză realizată săptămâna aceasta în SUA a arătat că este al doilea cel mai scăzut nivel din setul lor de date. Per total, oamenii de știință prezic că va fi al treilea cel mai cald an înregistrat.

Fisurarea stratului de gheață din Groenlanda

O fotografie furnizată de Universitatea Durham arată stratul de gheață din Groenlanda, despre care cercetătorii avertizează că se fisurează mai repede decât în trecut.

Pierderea de gheață din Groenlanda a contribuit la o creștere a nivelului mării de aproximativ 14 mm din 1992 până în prezent, iar dacă întregul strat de gheață din Groenlanda s-ar topi, nivelul mării ar putea crește cu 7 metri.

Copernicus a declarat că va monitoriza temperaturile oceanelor pentru indicii despre modul în care clima ar putea evolua. Oceanele sunt un important regulator climatic și un rezervor de carbon, iar apele mai reci pot absorbi cantități mari de căldură din atmosferă, ceea ce contribuie la scăderea temperaturilor aerului.

Mai mult, oceanele stochează 90% din căldura în exces reținută de gazele cu efect de seră eliberate de activitățile umane.