Despre Zero Waste București, magazinul fondat de Ana-Maria Răducanu s-a scris mult la deschidere. Era ceva atipic pentru peisajul nostru, era acea noutate care dă bine în social media și la care voiai să sari cu share-ul. Realitatea din teren a fost alta însă, iar din discuția noastră cu proprietara, ne-a dat de înțeles că magazinul anti-risipă a avut parte de strălucire la început, ca o jucărie nouă, dar care nu a reușit să modifice obiceiurile de consum. Adică fix ce și-a dorit. Dar s-o luăm cu începutul.
- unde e magazinul la 2 ani de la lansare și care sunt provocăriile unui magazin anti-risipă
- începuturile Zero Waste în bucurești și inspirația din comunități intenționale
- cum a strâns comunitatea bani pentru deschidere
- ce produse găsim la Zero Waste București
De la case fără coș de gunoi în India, la un magazin anti-risipă în București
Zero Waste București și-a deschis ușile în decembrie 2020. Ideea i-a venit Anei-Maria Răducanu, pe care drumurile și cariera din educația alternativă au dus-o în eco-villages, comunități intenționale unde oamenii trăiesc în armonie cu natura. Iar asta înseamnă că folosesc tot ce le dă pământul, dar și că nu fac deșeuri rele pentru planetă. Sau cum ne spune Ana-Maria: ”gândiți-vă că oamenii aceștia nu aveau coșuri de gunoi în casă”.
”Eco villages sunt niște micro-societăți create astfel încât fiecare aspect al societății să fie în acord cu natura, de la arhitectură la modul în care își cresc hrana, cum își cresc copiii, care este sistemul de management al deșeurilor, de unde le vine energia, de unde le vine apa, transportul. Și-au reimaginat societatea astfel încât să aibă cel mai mic impact asupra mediului posibil.”
Modul de design din aceste spații nu te lăsa să produci gunoi. Primul contact al Anei cu aceste spații a fost în India, când avea în jur de 25 de ani și a trăit 6 luni în comunitatea Auroville ca să-și facă lucrarea de licență pe tema ”utopii - sisteme politice alternative”. Aici și-a făcut documentarea și a discutat atât cu fondatori, cât și cu membrii din primul val al comunității ca să înțeleagă ce i-a atras la un astfel de trai.
”Voiam să aflu ce poate să fie atât de valoros ca să renunți la toată viața ta și s-o iei de la capăt și să crezi atât de tare în proiectul ăsta. Locuind acolo cu ei și făcând această cercetare am putut și eu să am parte de acea transformare interioară care se produce în oamenii ăștia care îi ține atât de motivați, și anume înțelegerea asta a reconectării cu natura și trăirea experienței, de ce înseamnă să fii parte din natură și identitatea asta noastră, de cine suntem de fapt, că nu putem exista ca indivizi unici.”
Aici a descoperit dependența de natură și de tot ce vine de la ea și tot aici, râurile de plastic pe care le vedea în India au făcut-o să pe Ana-Maria să nu-și mai dorească să contribuie la acest gunoi.
Magazin construit cu fondurile și eforturile comunității
După 10 ani de experiență în educație, Ana-Maria a ajuns să creadă în potențialul oamenilor și să vrea să aibă un impact în societate la potențialul la care simțea că nu am ajuns, ca oameni. Iar magazinul a fost pionul central în această misiune în a repara societatea. Dar ca să facă asta, a vrut să folosească bani munciți, pe care i-a câștigat lucrând în asistență socială în UK, timp de 2 ani. O pandemie mai târziu, Ana-Maria se întorcea în România și cerea ajutorul pentru a strânge banii de chirie ca să deschisă Zero Waste.
Invitația de crowdfunding căuta donații de 5 euro pe lună timp de un an ca să acopere chiria pe un an. ”Având asigurată chiria, am avut și eu curaj să revin iar în august 2020 m-am întors eu în țară, am căutat loc, am găsit spațiu și am început procesul de amenajare și renovare, pe care le-am făcut tot cu ajutorul oamenilor din comunitate care au venit cu scule, au montat rafturi, au făcut decoruri, au umplut borcanele.”
Dezamăgirea fondatoarei este că Zero Waste nu și-a atins potențialul maxim și știe că mai are oameni de atins și clienți pe care să-i aducă efectiv în magazin. Pe lângă ”curioșii” de ocazie, simte că mai are de lucru și la schimbarea obiceiurilor celor care vin deja aici.
De aceea, mai bagă o fisă în comunitate și lansează abonamentele de 200 de lei, care să-i responsabilizeze pe oameni, să-i ajute să consume conștient și fix cât le trebuie, dar să ajute și Zero Waste pe ei să existe.
”Acum avem un newsletter și creăm un sistem de abonamente pentru că magazinul încă nu este pe 0. OK am deschis în pandemie, a început un război și am intrat într-o recesiune și am primit un val de scumpiri și cam toate așa, care au fost cumva detrimentale unui business la început de drum. Poate nu e doar asta, dar cu siguranță nu am avut cel mai favorabil context. După un an, nici chiria n-a mai fost susținută, au scăzut destul de mult donațiile. În prezent mai sunt undeva la 300 de euro care vin din Patreon, care se duc tot în cheltuielile magazinului.”
Planul e ca 300 de oameni să cumpere abonamentele de cumpărături de 200 de lei. Asta ar acoperi cheltuielile magazinului și l-ar ajuta să existe în continuare. Zero Waste București are, lunar, în jur de 400 de clienți, unii recurenți, deci pare un plan fezabil.
Ce înseamnă dacă nu găsesc cei 300 de oameni?
”Pentru mine înseamnă că magazinul de fapt nu are suficientă susținere pentru a continua și n-are niciun rost rațional ca acest magazin să existe. Dar acest magazin n-a fost creat din calcule raționale prea mult și atunci mi-e greu să zic acum ca aș ști să interpretez acele cifre și să zic da, gata, închidem. Dacă noi îi avem pe cei 300 da, o să mă gândesc la această strategie, atunci dorința noastră sau motivația noastră emoțională e foarte puternică să găsim variante care să continue.”
Ana-Maria ne spune că situația e destul de delicată și în restul țării, dar și în Europa. Pe canalul fondatorilor de magazine zero waste se tot anunță închideri. Iar obiceiul de consum are o puternică legătură cu felul în care oamenii aleg să meargă la cumpărături.
Cât despre educația de mediu, a ști ce e corect să faci nu este egal cu a face acel lucru. Iar asta simte și Ana-Maria: ”ce cred însă este că e o discrepanță între a ști și a face. Aici este un switch care încă nu s-a produs și în rândul multor activiști de mediu sau organizații de mediu sau oameni. Asta a fost principala și cea mai mare dezamăgire ca să zic a mea. Când am deschis magazinul, aveam această așteptare că principalii noștri cumpărători vor fi activiști de mediu, oameni din organizația de mediu și nu sunt puțini, mă gândeam că facem mega gașcă. Facem și tragem și facem și nu se întâmplă asta și este trist pentru mine.”
Ce putem cumpăra de la Zero Waste București?
Experiența de shopping la Zero Waste e una foarte „hands on”. Vii, îți alegi un borcan dacă n-ai recipientul tău, îl cântărești și scrii pe el câte grame are, apoi mergi la cumpărături. Făină, paste, cereale, granola, și alte alimente vrac. Unt de arahide, uleiuri, oțet și condimente. Săpun, detergent și alte produse de curățenie. Acestea sunt toate vărsate, ceea ce înseamnă și un preț mai mic, pe lângă faptul că oamenii pot controla exact cât să cumpere.
”Există o cercetare făcută de Bea Johnson, care a popularizat un pic mai mult termenul de zero waste. A făcut o analiză pe familie ei cu 4 membri, și cheltuielile ei au scăzut cu 40% de când a adoptat stilul zero waste”.
Apoi, vin celelalte produse sustenabile, care, deși au un preț mai mare, vin cu avantajul reutilizării, fie că vorbim de discuri demachiante, absorbante, lame de ras sau caserole și căni bune de folosit și refolosit.
Regula produselor care ajung la Zero Waste București: produsele să fie vegane, să nu aibă ingrediente de origine animală; să fie organice și, de preferat, locale. Și să folosească cât mai puțin plastic.
De exemplu, furnizorul lor de detergent îndeplinește toate criteriile, iar recipientele în care vine detergentul se întorc la fabrică, se umplu, vin la magazin și există această recirculare care scade volumul de plastic folosit la modul tradițional de cumpărături.
Ana-Maria estimează că în cei 2 ani de activitate au oprit 100.000 de ambalaje și materia organică de peste 15 tone în a ajunge la groapa de gunoi în sol, apă sau aer, conform bonurilor analizate.
Reducerea plasticului de unică folosită și alegerile conștiente ale oamenilor la cumpărături sunt temelia magazinului Zero Waste, iar fondatoarea locului este într-o misiune de supraviețuire, cu un nou an în care va afla dacă publicul bucureștean e pregătit să vină să-și umple sticla cu detergent și borcanul cu peanut butter. Iar aici, Ana e alături de celelalte 8 încercări asemănătoare din țară, unde există magazine anti-risipă cu aceeași misiune și aceleași provocări.
Comentezi?