Decarbonizarea în contextul anului 2022

În România, importurile de gaze sunt mici comparativ cu alte state. În vârfurile de consum, este nevoie de 20% gaz din sursă externă, țara având deja o pondere ridicată a energiei regenerabile în mixul energetic - 40% din energia electrică produsă în România provine din surse regenerabile.

Totuși, în ultimii ani, România a suferit o scădere a atractivității în ceea ce privește investițiile în energie regenerabilă, parțial din cauza lipsei de reglementări și a sprijinului guvernamental adecvat.

Potrivit celui mai recent clasament EY Renewable Energy Country Attractiveness Index (RECAI), în ciuda faptului că România s-a poziționat printre primele 40 cele mai atractive țări în materie de energie regenerabilă în 2015 (locul 34), în 2020, țara noastră a scăzut sub acest top, fiind depășită de țări europene precum Polonia, Grecia și Austria.

La nivel mondial, populația lumii se află pe un trend ascendent, iar cererea pentru energie este și ea din ce în ce mai mare. Satisfacerea unei cereri insațiabile de energie necesită o nouă abordare din partea pieței globale de energie.

Printre soluțiile care pot accelera procesul de înlocuire a surselor de energie bazate pe combustibili fosili cu unele alternative se află producerea de hidrogen curat, obținut prin electroliza apei ce folosește electricitate din surse regenerabile și care nu emite gaze cu efect de seră în timpul producerii.

Pe lângă această soluție de natură tehnică, organizațiile și instituțiile guvernamentale ar trebui să se alieze în încercarea de a avea o viziune comună și de a-și concentra eforturile și resursele în direcția cea bună. Rețele precum Global Commons Alliance (GCA) oferă un cadru holistic pentru a crește implicarea partenerilor, a maximiza acoperirea angajamentelor existente și a monitoriza progresul acestora.

Descentralizarea energetică a României

Invadarea Ucrainei a condus la numeroase sancțiuni economice pentru Rusia, dar și la modificări ale prețului energiei ce au afectat puternic consumatorii casnici, dar și companiile, mai ales pe cele din producție. În România, peste 20.000 de IMM-uri și-au încetat activitatea din noiembrie anul trecut, iar mari unități industriale precum Azomureș sau ALRO iau în calcul reducerea sau încetarea producției din cauza costurilor energetice.

Puteți afla și alte tendințe și soluții pentru un viitor sustenabil în energie aici.

Soluțiile sunt necesare acum, de vreme ce criza militară a generat și o criză a energiei ce se desfășoară concomitent cu conflictul. Deși statele occidentale se aflau deja într-un proces de înlocuire a surselor de energie pe bază de combustibili fosili cu unele regenerabile, scumpirile prețurilor la energie și dependența acestor state de un furnizor problematic de gaze naturale a condus la nașterea inițiativei REPowerEU.

Aceasta aparține Comisiei Europene și presupune o acțiune comună la nivel european pentru o energie mai accesibilă din punct de vedere al prețurilor, mai sigură și mai durabilă. Pe termen scurt, REPowerEU are ca obiectiv scăderea cererii UE de gaz rusesc cu două treimi până la finalul lui 2022.

Pe termen scurt, soluțiile pentru România privesc creșterea rapidă a capacității de producție și măsuri de protejare a consumatorilor. Pe termen mediu, pentru a scădea gradul de dependență, posibilele soluții privesc crearea de depozite de gaze în zonele fostelor galerii de exploatare a sării pe lângă care trece și o magistrală de gaze naturale, grăbirea legii offshore care să permită exploatarea de gaze naturale din Marea Neagră și reînceperea exploatării de cărbune intern prin intermediul unor blocuri energetice deja existente, dar care nu mai produc energie, precum cele ce aparțin de Complexul Energetic Oltenia.

Certificările energetice: noile instrumente pentru atragerea investițiilor verzi

Sectorul industrial a suferit o transformare masivă în ultimii ani, că urmare a izbucnirii pandemiei și a transferării unei mari părți a comerțului cu amănuntul în mediul online, prin intermediul platformelor. Acest fenomen a avut un efect în lanț și a condus la o cerere crescută de spații de depozitare, logistică și distribuție. În mijlocul acestei schimbări care se așteaptă să continue pe tot parcursul anului 2022, este necesară îmbunătățirea rapidă a performanței companiilor. Toate acestea, fără a neglija impactul asupra mediului.

Normele BREEAM și LEED oferă companiilor soluții pentru a reuși să se adapteze acestor noi provocări, atât pentru construcția de clădiri noi, cât și pentru modificarea structurii celor existente. Astfel, tranziția spre energia verde presupune nu doar înlocuirea generatoarelor clasice cu panouri solare, ci și construcția de clădiri care încorporează astfel de sisteme. Certificarea sustenabilă a clădirilor cuprinde procese precum eficientizarea încălzirii, prepararea apei calde menajere, folosirea apei pluviale, funcționarea eficientă a sistemelor de răcire și ventilare, iluminatul și reciclarea.

În 2020, 154 de clădiri din România aveau statutul de clădire verde. În 2022, adaptarea la noua realitate a lumii pe fondul pandemiei și a conflictului din Ucraina poate fi făcută cu ajutorul consultanților specializați în punerea în aplicare a normelor BREEAM și LEED, ce permite companiilor să producă energie fosloind surse alternative, dar și să își scadă amprenta de carbon. Certificatele energetice vor rămâne și în 2022 instrumente eficiente pentru atragerea investițiilor verzi.

Industrii ineficiente energetic

Printre cele mai poluante industrii din România se află industria energetică, cea a construcțiilor, agricultura și transportul. Nu ar trebui să surprindă pe niciunul dintre noi faptul că industria energetică se află în fruntea listei. Aceasta contribuie cu aproape 30% din gazele cu efect de seră la nivel global.

În lume, cei mai mulți producători industriali și-au redus emisiile față de anii trecuți, în special producătorii de electricitate pe bază de cărbune, care au înregistrat scăderi ale producției pe fondul reducerii cererii de electricitate din perioada carantinei Covid-19.

Totuși, cărbunele se află în continuare pe primul loc în topul poluatorilor industriali și va rămâne în această situație dacă luăm în considerare previziunile din Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC). În 2030, România va avea o producție de energie electrică folosind cărbune de 11.931 GWh, iar emisiile vor fi în jur de 11,86 Mt CO2. Având în vedere aceste previziuni și o raportare la anul 2019, producția de energie pe bază de cărbune s-ar reduce cu doar 3,6% până în 2030.

Soluțiile pe plan național privind îmbunătățirea eficienței energetice au în vedere creșterea ponderii de energie din surse regenerabile în consumul total de energie prin creșterea capacității instalate de centrale eoliene și fotovoltaice, precum și prin creșterea numărului de prosumatori.

Strategia Energetică a României include și dezvoltarea unui Program Nuclear pe termen mediu și lung, modernizarea Complexului Energetic Oltenia și a Complexului Energetic Hunedoara și investiții ale companiilor Hidroelectrica și Romgaz.

Hidrogenul - sursa de energie a viitorului?

Hidrogenul curat este noul trend în industria energetică la nivel global. Acesta se obține prin electroliza apei folosind electricitate din surse regenerabile și care nu emite gaze cu efect de seră în timpul producerii.

În 2021, sectorul hidrogenului s-a concentrat pe testarea felului în care poate fi reutilizată infrastructura de gaze pentru depozitare și transport pentru hidrogen. S-au reușit progrese la nivel tehnologic și s-a pregătit infrastructura. 50 de noi hub-uri de producere a hidrogenului au fost anunțate în 2021. Investițiile de 66 de miliarde de dolari făcute pe piața hidrogenului au dus la dublarea segmentului de hidrogen cu emisii scăzute de carbon în 2021, 75% dintre proiectele anunțate fiind în hidrogen verde.

În 2022, conform unui studiu Mackenzie, la nivel global, vom vedea ca principale realizări maturizarea proiectelor și asigurarea finanțării în sectorul hidrogenului. Se estimează ca mai multe proiecte vor ajunge într-un stadiu de dezvoltare avansată sau vor intra în construcție.

În România, companiile energetice și cercetătorii din domeniu au inițiat deja proiecte ce au la bază producerea de hidrogen. În lipsa unei strategii guvernamentale, însă, cererea de hidrogen verde va fi prea mică. Guvernul promite să aibă o strategie finalizată în 2023.

Puteți afla și alte tendințe și soluții pentru un viitor sustenabil în energie aici.