Euronews.green scrie că sora geamănă a planetei noastre, creată cu ajutorul inteligenței artificiale, simulează interacțiunea dintre fenomenele meteo și acțiunile umane pentru a afla cum acestea afectează industrii precum cea energetică, alimentară sau a apei.

În trecut, predicțiile legate de climă și fenomenele meteo se focusau pe sisteme locale sau regionale, însă noul proiect, numit Destination Earth sau DestinE, combină datele climatice cu activitatea umană pentru a „proiecta o imagine cât mai complexă a planetei noastre.”

Proiectul a fost inițiat d către Comisia Europeană ca urmare a unei investiții de 315 milioane de euro, iar oficialii speră ca tool-ul pe bază de AI să ajute cercetătorii să determine mai precis cum anume ne vor afecta schimbările climatice în viitor, dar și să găsească moduri prin care să ne ajute să ne pregătim pentru aceste dezastre naturale.

Margrethe Vestager, Vicepreședinte-Executiv în cadrul Europe Fit for the Digital Age, a declarat că „lansarea Destination Earth (DestinE) este un adevărat ajutor în lupa cu schimbările climatice. Ne poate ajuta să observăm provocările de mediu care ne pot fi de folos în prezicerea scenariilor viitorului așa cum nu a mai fost posibil în trecut... Astăzi, viitorul este literalmente la vârful degetelor noastre.”

Programul DestinE se concentrează în prezent pe două scenarii, unul axat pe adaptarea la schimbările climatice, iar altul, pe fenomenele meteo extreme cauzate de climă. Până în 2030, după mai mulți ani de învățare a modelelor climatice ale planetei, programul va putea crea o copie 1:1 a planetei Pământ.

Valurile extreme de caniculă ce au lovit Europa in 2003 și până în 2010 au fost responsabile pentru 80% din decesele cauzate de climă pe continent, iar situația temperaturilor nu este mai bună în prezent, pentru că luna mai a fost cea mai fierbinte a 12-a lună într-o serie neîntreruptă.

Până în 2027, echipa de experți din cadrul DestinE vor să dezvolte mai multe simulări climatice, dar și să extindă lista de servicii disponibile, astfel încât să poată aduna cât mai multe date cu putință pentru a crea o imagine de ansamblu completă a climei globale.