Eco-Business scrie că principalele motive din spatele acestor fluctuații sunt fenomenele meteo extreme, care afectează direct culturile și astfel, prețul final al alimentelor, iar tensiunile geopolitice nu fac decât să alimenteze aceste creșteri ale prețurilor. În plus, populația planetei, aflată în continuă creștere, contribuie și ea la scumpirea tot mai mare a alimentelor.

Costurile depind și de tipul de alimente pe care îl analizăm, astfel că de exemplu, grânele și cerealele au devenit mai accesibile în ultimele luni comparativ cu începutul acestui an, în vreme ce valoarea sucului de portocale sau a uleiului de măsline a crescut simțitor.

Profesoara Elizabeth Robinson, directorul Grantham Research Institute on Climate Change and the Environment, spune că aceasta este o consecință a sistemelor alimentare integrate de pe glob, iar experții din cadrul Carbon Brief au mai multe ilustrații prin care arată cum schimbările climatice ne afectează sistemele alimentare.

Prețul alimentelor în Europa a crescut în 2022 ca urmare a inflației cauzate de temperaturile extreme, lucru care a dus la creșterea prețului alimentelor cu 0.43-0.93% per produs. Dacă luăm în calcul alimentele pe care le cumpărăm de mai multe ori pe săptămână sau pe lună, această diferență aparent semnificativă se adună.

Sursă foto: Carbon brief

Cel mai mare impact, potrivit datelor obținute de cercetători, a fost simțit în țări precum Italia, Spania sau Franța, în vreme ce în mod surprinzător, în Islanda sau Cipru, 2022 a adus o scădere ușoară a costului mâncării.

Acest studiu, dat publicității în 2024, arată că temperaturile extreme au afectat prețurile alimentelor în toată lumea, indiferent că vorbim despre state cu venituri mici sau mari. Oamenii de știință au analizat date din 27.000 de observații lunare din 121 de țări între 1996 și 2021 și au descoperit că temperaturile extrem de ridicate înregistrate în lunile de vară, care este cea mai fierbinte perioadă dintr-un an, au contribuit la cele mai mari rate ale inflației.

Pentru că acest trend a avut loc deja în Europa în anul 2022, nu este greu să ne imaginăm că acest scenariu s-ar putea repeta și anul acesta, având în vedere temperaturile extreme înregistrate de către meteorologi în regiune, cele mai mari din istoria documentată.

Deși inflația pentru alimente în Europa este în general sub 5%, aceste valori pot fluctua destul de mult, iar în anumite perioade din 2022 și 2023, aceasta a ajuns și la 19%.

Și costurile cu energia au fost afectate de inflație în 2022, ca urmare a contextului schimbărilor climatice, dar și a tensiunilor geopolitice din estul Europei și a creșterii cererii de energie după pandemia de Covid-19. În acest studiu, oamenii de știință au explicat cum temperaturile extreme ar putea duce la o nouă creștere a prețului alimentelor în Europa cu 30-50% până în 2035.

Dr Maximilian Kotz, autor principal din cadrul studiului, a fost alarmat de „modul în care acest impact ar putea fi amplificat în următorii 20 de ani de accelerarea schimbărilor climatice”, precizând faptul că încălzirea globală poate fi unul dintre principalii factori din spatele creșterii prețurilor.

Culturi comune afectate semnificativ de schimbările climatice

Schimbările climatice contribuie la slăbirea productivității culturilor în mai multe moduri. Așadar, producția de portocale din SUA a scăzut cu 40% între 2020 și 2024 din cauza vremii neprielnice, cum ar fi Uraganul Ian, dar mai ales din cauza bolilor cauzate de schimbările climatice care au lovit culturile.

Brazilia, unul dintre producătorii de top de portocale din lume, se așteaptă la cea mai slabă producție din ultimii 36 de ani în 2024, din cauza inundațiilor și a secetei. Asta adus în esență la dublarea prețului sucului de portocale, potrivit experților din cadrul Departamentului pentru Agricultură din cadrul SUA (USDA), de la 1.83 lire sterline per 473 ml în 2020, la 3.30 lire sterline pentru aceeași cantitate în 2024.

Industria globală producătoare de ulei de măsline a avut și ea de suferit semnificativ, pentru că producția a scăzut cu aproximativ o treime între 2021 și 2024, în principal din cauza temperaturilor extreme, dar și a incendiilor de vegetație și a secetei pe care acestea le-au adus. Astfel, în Portugalia, prețul uleiului de măsline a crescut anul acesta cu 70% comparativ cu luna ianuarie a anului 2023, în vreme ce pentru restul Uniunii Europene, prețurile acestui produs au fost cu 50% mai mari decât în mod obișnuit.

Financial Times a scris că „seceta și canicula, exacerbate de schimbările climatice, au dat peste cap producția de ulei de măsline în Spania, cel mai mare producător la nivel global, dar și pe cea a altor jucători importanți din acest sector, cum ar fi Italia sau Grecia.”

În general, Spania produce circa 40% din rezerva globală de ulei de măsline, iar alte țări din regiunea Mării Mediterane, cum ar fi Italia sau Grecia, au și ele o cotă importantă în această industrie. Totuși, pe cât de rea este situația, producția spaniolă de măsline s-a îmbunătățit comparativ cu recolta anterioară, astfel că în 2023-2024, cultura ar putea oferi circa 850.000 de tone de măsline, cu 28% mai mult decât cea înregistrată în 2022-2023.

Cât despre cereale, nici aici lucrurile nu stau mai bine. China, cel mai mare producător de orez și grâu, a observat scăderi constante în productivitatea culturilor sale în ultimii ani. Între 1996 și 2012, culturile de orez ale statului au fost cu 8% mai puțin productive din cauza ploilor abundente, în vreme ce seceta și vremea rece au făcut și ele ravagii în rândul fermelor de orez.

Datele înregistrate de guvernul chinez arată că între 2018 și 2023, producția de orez a scăzut din nou, de data aceasta cu 3 procente, dar cea de porumb și grâu au crescut cu 4, respectiv 12%, o urmă de speranță în acest sens.

Alte tipuri de ferme din China, cum ar fi cele de varză sau spanac, au suferit și ele din cauza schimbărilor climatice, cum ar fi inundațiile sau seceta, care au „devastat milioane de metri pătrați de teren agricol și care afectează acum și buzunarele clienților”, scria recent Reuters.

Dacă fenomenele atribuite schimbărilor climatice și tensiunile geopolitice vor continua să se înrăutățească, reziliența sistemului nostru alimentar, deja fragil din cauza populației în creștere, va continua să scadă, ceea ce ne-ar putea expune la pericole semnificative într-un posibil scenariu de criză.