Scopul experimentului cu cablurile subacvatice este monitorizarea în timp real a comportamentului acestor mamifere marine pentru a preveni coliziunile și efectele poluării acustice și folosește o tehnologie numită detectare acustică distribuită (DAS), adaptată pentru mediu marin.
Potrivit Euronews, echipa de la Universitatea din Washington a instalat pe fundul mării Salish circa 1,6 km de cablu de fibră optică. Linia funcționează ca un senzor continuu capabil să capteze clickurile, chemările și fluierăturile orcilor. Astfel, cercetătorii pot localiza precis animalele și pot urmări deplasările lor în raport cu zonele de trafic maritim.
Tehnologia care „ascultă” oceanul
Tehnologia numită detectare acustică distribuită (Distributed Acoustic Sensing -DAS) a fost dezvoltată inițial pentru monitorizarea conductelor și a infrastructurilor subterane. În mediul marin, aceeași fibră optică acționează ca un microfon de mare sensibilitate, capabil să detecteze vibrațiile sonore de-a lungul întregului cablu.
Avantajul major față de hidrofoanele tradiționale este acoperirea extinsă și costurile reduse, deoarece se pot utiliza cabluri submarine deja existente.
La nivel global, există aproximativ 1,4 milioane de kilometri de cabluri submarine. Cercetătorii estimează că, dacă o parte dintre acestea ar fi integrate în sistemele DAS, s-ar putea crea o rețea globală de monitorizare a oceanelor, utilă nu doar pentru orci, ci și pentru alte specii marine amenințate.
O nouă șansă pentru orcile din Pacific
Orcile Southern Resident se confruntă cu trei mari amenințări: poluarea acustică provocată de nave (care le perturbă ecolocația), contaminanții chimici din ape și lipsa hranei, în special a somonului Chinook.
Prin detectarea în timp real a mișcărilor orcilor, tehnologia DAS ar putea permite autorităților să reducă temporar traficul naval sau să limiteze zgomotul în zonele sensibile. Scott Veirs, președinte al organizației Beam Reach Marine Science & Sustainability, a declarat: „Această tehnologie va ajuta cu siguranță la o gestionare dinamică și la politici pe termen lung care vor aduce beneficii reale balenelor.”
Proiectul demonstrează cum inovațiile digitale pot fi folosite pentru conservarea biodiversității. Reutilizarea cablurilor submarine existente oferă o soluție eficientă din punct de vedere economic și ecologic, fără a fi nevoie de instalarea unor infrastructuri noi.
Cercetătorii speră ca, în viitor, sistemele DAS să fie integrate în rețelele de protecție a ecosistemelor marine, contribuind la implementarea tratatului internațional High Seas Treaty, care va intra în vigoare în 2026 și vizează protejarea biodiversității din apele internaționale.


Comentezi?