Studiul, citat de The Guardian, arată o scădere de 0,35 µg/m³ (micrograme pe metru cub) anual a concentrației de clorofilă și o diminuare estimată de 0,088% pe an a capacității de stocare a carbonului - echivalentul a circa 32 milioane tone de CO₂.

Mai mult, cercetarea a folosit date de satelit și măsurători navale din perioada 2001-2023, concentrându-se asupra zonelor de latitudine scăzută și medie. Autorii au identificat o scădere mai accentuată în regiunile de coastă și estuare, unde impactul poluării și al agriculturii este deja ridicat.

Încălzirea oceanelor schimbă ecosistemele marine

Oamenii de știință explică fenomenul prin încălzirea stratului de suprafață al apelor, care creează o diferență tot mai mare de temperatură între suprafață și adâncimi. Această stratificare împiedică transportul vertical al nutrienților esențiali pentru fitoplancton (ansamblul de microorganisme fotosintetice din oceane, care produc oxigen și absorb dioxid de carbon; N.red.)

Profesorul Michael Mann, de la Universitatea din Pennsylvania, a declarat pentru The Guardian: „Acesta este primul studiu care demonstrează în mod clar că observăm o scădere a nuanței verzi a oceanelor, un semn al reducerii productivității marine și o nouă amenințare la adresa ecosistemelor oceanice.”

Fitoplanctonul este baza lanțului trofic marin și o componentă crucială în reglarea climatului global, captând cantități uriașe de dioxid de carbon prin fotosinteză. Scăderea concentrației de clorofilă reflectă o diminuare a acestei capacități naturale de absorbție.

Efecte ecologice și soluții propuse

Reducerea pigmentului verde al oceanelor are consecințe profunde:

  • Capacitatea redusă de absorbție a dioxidului de carbon poate însemna că emisiile globale trebuie diminuate mai rapid pentru a atinge obiectivele climatice.

  • Scăderea productivității marine afectează întregul lanț trofic, de la microorganisme la pești și mamifere marine.

  • În zonele de coastă, declinul concentrației de clorofilă este de două până la patru ori mai mare decât media globală, din cauza poluării și a schimbărilor de temperatură.

Cercetătorii sugerează măsuri locale precum reducerea deversărilor de nutrienți proveniți din agricultură și controlul apelor uzate. La scară globală, concluzia este clară: reducerea rapidă a emisiilor de gaze cu efect de seră este esențială pentru a limita degradarea ecosistemelor oceanice.