Potrivit raporului dat publicității de ONU și citat de Reuters, aproape jumătate din suprafața terestră este dedicată acum activităților agricole. Iar pentru a crea noi terenuri pe care să cultivăm produse necesare alimentației, a fost nevoie să defrișăm păduri.

Dacă această tendință va continua, încă 11% din suprafața Pământului (o suprafață echvalentă cu cea a Americii de Sud, de exemplu), s-ar putea degrada până în anul 2050, atrag atenția oficialii ONU.

Cu o nevoie tot mai mare pentru noi resurse alimentare și naturale, populația globului a convertit circa 70% din suprafața Pământului în teren arabil și dedicat activităților industriale. Însă, extragerea resurselor naturale a condus la poluarea râurilor, la eroziunea solului și la alunecări ai versanților muntoși, efectul fiind chiar invers în ceea ce privește calitatea și cantitatea de alimente produsă.

Aproape jumătate din economia globală, echivalentul a 44.000 de miliarde pe an, se bazează pe cultivarea terenurilor și pe extracția de resurse.

”Degradarea terenurilor este echivalentă cu moartea”, a avertizat Ibrahim Thiaw, secretar executiv în cadrul unei agenții a ONU menită să combată deșertificarea, potrivit Reuters.

Totodată, activitatea umană, care reprezintă unul dintre factorii care contribuie cel mai mult la schimbările climatice, generează tot mai multe dezastre, întrucât în ultimele două decenii au avut loc anual între 350 și 500 de dezastre naturale de dimensiuni medii sau mari. Potrivit unui raport aparținând Națiunilor Unite, frecvența acestor evenimente ar putea crește în viitor.