Potrivit Euronews Green, o echipă de oameni de știință a analizat date colectate timp de peste un deceniu în Golful Alaska și a constatat că două valuri marine majore de căldură (2013–2015 și 2019–2020) au schimbat profund structura ecosistemelor marine.

„Cercetarea noastră a arătat că aceste două valuri de căldură au modificat comunitățile de plancton și au perturbat pompa biologică de carbon a oceanului”, a declarat autoarea principală, Mariana Blif.

Ce este pompa biologică de carbon și de ce contează

Pompa biologică de carbon este mecanismul natural prin care oceanele transportă carbonul din atmosferă în adâncuri, unde poate rămâne blocat pentru sute sau chiar mii de ani. Acest proces depinde de activitatea planctonului și a bacteriilor care consumă și transformă carbonul.

Când temperaturile oceanului cresc brusc, aceste organisme sunt afectate: structura comunităților se schimbă, iar fluxul de carbon încetinește.

„Banda transportoare care duce carbonul de la suprafață spre adâncuri s-a blocat”, avertizează Blif. „Acest lucru crește riscul ca o parte din carbon să se întoarcă în atmosferă, în loc să rămână stocat în ocean.”

Cercetătorii avertizează că astfel de evenimente extreme devin tot mai frecvente din cauza schimbărilor climatice. Dacă pompa biologică funcționează mai slab, oceanele ar putea absorbi mai puțin CO₂, ceea ce ar accelera încălzirea globală.

Acesta subliniază că cercetările trebuie să se concentreze pe modul în care oceanele reacționează la stres termic pe termen lung, nu doar pe perioade scurte.

Ce poate însemna pentru Marea Neagră și apele românești

În contextul Mării Negre, unde temperaturile de suprafață cresc constant, cercetarea deschide un semnal de alarmă. Ecosistemele locale ar putea fi afectate similar, reducând capacitatea de stocare a carbonului și perturbând lanțurile trofice marine.

Pentru România, specialiștii recomandă extinderea programelor de monitorizare oceanografică și studii dedicate microalgelor și bacteriilor marine. Aceste date ar putea ajuta la anticiparea efectelor valurilor de căldură asupra biodiversității și a capacității de captare a carbonului.

Proiectele locale de protecție marină pot include nu doar conservarea corpurilor de apă, ci și studii de adaptare la valuri de căldură — de exemplu, monitorizare continuă sau experimente pilot de restaurare a ecosistemelor sensibile.