Potrivit The Guardian, analiza publicată în revista Annual Reviews sintetizează peste 25 de ani de cercetări despre piața globală a compensărilor de carbon („carbon offsets”) și concluzionează că sistemul este „profund defect”. Nici reformele recente de la nivel ONU nu au reușit să corecteze problemele de bază.

Probleme care fac sistemul ineficient

Cercetătorii au identificat patru cauze principale pentru care aceste scheme nu funcționează:

  • Proiecte non-aditionale: adică proiecte care ar fi avut loc chiar și fără finanțarea prin credite de carbon.

  • Impermanența: de exemplu, pădurile plantate sau conservate pot fi pierdute în incendii sau despăduriri ulterioare.

  • Leakage (scurgeri): protejarea unui teritoriu duce la activități de exploatare în altă parte, ceea ce anulează beneficiul net.

  • Dublă contabilizare: același beneficiI de emisii se revendică de două ori, de către vânzător și cumpărător.

Raportul arată că aceste greșeli nu sunt excepții, ci fac parte din modul în care funcționează întreaga piață a carbonului. Chiar și cu noi reguli și audituri, calitatea certificatelor rămâne slabă.

De la neutralizare la contribuție reală

Un alt studiu, publicat anterior în Nature Communications, a descoperit că doar 16% dintre creditele de carbon analizate reprezintă reduceri reale de emisii. Restul fie nu pot fi verificate, fie au efecte minime asupra climei.

Autorii recomandă o schimbare de abordare: trecerea de la ideea de „neutralizare” a emisiilor la o contribuție reală pentru proiecte care reduc sau captează CO2. Cu alte cuvinte, companiile ar trebui să sprijine proiecte verzi fără a pretinde că devin complet „neutre”.

Unele proiecte – cum ar fi instalarea de sobe curate sau captarea gazelor din gropile de gunoi – pot fi îmbunătățite și păstrate, dacă sunt verificate atent și raportate transparent.

Pentru companiile și instituțiile din România, studiul este un semnal de alarmă: cumpărarea de credite de carbon nu este o soluție sigură pentru reducerea amprentei de carbon. E nevoie de investiții directe în reducerea emisiilor, eficiență energetică, transport sustenabil și proiecte de reîmpădurire cu monitorizare reală.