Despre cum se întocmește o strategie de sustenabilitate solidă și importanța raportării de sustenabilitate ca pas ulterior implementării acesteia ne-a vorbit la Green Start-Up Sustainability Forum & Awards Monica Movileanu, Partener și Lider ESG, PwC România.

„Când vorbim despre de ce este important să avem o strategie de sustenabilitate și de ce avem nevoie ca aceasta să fie implementată cum trebuie, trebuie să realizăm că sustenabilitatea nu se realizează în 3-6 luni, vorbim de termen lung, de 3-5 ani”, spune Monica Movileanu.

Este important ca strategia de sustenabilitate să fie corelată cu obiectivele companiei pe termen lung, spune ea, adăugând că o strategie de mediu bine pusă la punct pe termen lung este atractivă și pentru investitorii care pot contribui cu fonduri la creșterea companiei respective.

Totodată, ea este importantă și pentru angajați și clienți, iar o strategie corectă de sustenabilitate contribuie și la o mai bună performanță financiară pe termen lung.

Începând cu data de 1 ianuarie, 2024, există o nouă directivă cu noi norme de raportare ce vor trebui respectate, de către toate firmele cu peste 500 de angajați, iar începând cu 2025, firmele care îndeplinesc două dintre cele trei criterii, anume 250 de angajați, cifră de afaceri 40 de milioane de euro sau bilanț 20 de milioane de euro.

Începând cu anul 2026, toate întreprinderile mici și mijloci listate vor trebui să întocmească rapoarte de sustenabilitate, indiferent de numărul de angajați sau de cifra de afaceri pe care o au.

Calea către o raportare corectă și eficientă

Până la raportare, spune Monica, este nevoie de un plan prin care companiile să devină mai sustenabile și în baza căruia să aibă o performanță mai bună în acest sens.

Prima etapă din planul propus de reprezentanta PwC este o evaluare inițială a companiei din punct de vedere al sustenabilității și al directivelor europene, dar și legislației locale. Astfel, conducerea trebuie să știe care sunt obligațiile unei firme din acest punct de vedere, cu toate particularitățile care pot ține de industria din care aceasta face parte.

Totodată, este importantă evaluarea propriei companii în raport cu competiția, atât cu cea locală, cât și cea regională sau internațională. Astfel, trebuie să comparăm performanța și eforturile pe care le face o companie românească din sectorul energetic, de exemplu, cu o alta din același sector care activează în Ungaria sau Polonia, de exemplu.

Puteți urmări aici înregistrarea evenimentului de pe 29 iunie.

Acest lucru le poate arăta reprezentanților care sunt punctele forte, dar și cele slabe și ce investiții se pot face în ce arii pentru a spori performanța economică și de mediu a companiei respective.

Tot în baza evaluării inițiale, este important pentru o companie să vadă ce amprentă de carbon are, câte resurse consumă în general, iar pentru energie, câtă din aceasta este verde. Pe baza acestor observații se poate întocmi un plan de sustenabilitate pe termen lung care să contribuie la reducerea risipei de orice formă și sporirea elementelor verzi.

Formularea strategiei

A doua etapă, după ce evaluarea inițială a fost finalizată, este întocmirea strategiei de mediu. Aceasta, spune Monica, „nu se construiește singură, ea se construiește împreună cu strategia financiară.”

Pentru întocmirea unei strategii de sustenabilitate solidă, este nevoie de implicarea tuturor stakeholderilor, de la management și acționari, până la angajați și ONG-uri. Aici intervine și fenomenul de dublă materialitate, pe care reprezentanta PwC îl descrie ca fiind modul în care activitatea companiei afectează ESG-ul, dar și modul în care ESG-ul afectează compania.

Asta înseamnă tot ceea ce ține de lanțul de aprovizionare și până la momentul în care produsul ajunge la beneficiar, respectiv modul în care toate procesele care au loc afectează mediul înconjurător.

Reversul medaliei ține de modul în care mediul extern afectează activitatea firmei, cum ar fi anumite fenomene meteo sau dezastre naturale. Așadar, în formularea strategiei trebuie să se țină seama de anumite riscuri care pot perturba activitatea companiei sau care o pot face să se abată temporar de la strategia inițială de mediu.

Sustenabilitatea necesită, totodată, schimbări mai semnificative, cum ar fi investiții în achiziționarea de echipamente și electronice eficiente energetic, achiziționarea de energie verde, care poate fi mai costisitoare decât cea convențională pe combustibili fosili (sau investiții în propria producție de energie curată).

Implementarea, ce mai dificilă etapă

Implementarea strategiei de sustenabilitate este, potrivit Monicăi, „cea mai grea etapă”. În primul rând, spune ea, trebuie definit departamentul care este responsabil cu aplicarea strategiei, fie că este vorba de cel financiar sau de un departament separat specializat în sustenabilitate, de exemplu.

Implicarea tuturor angajaților este și ea crucială, nu doar la nivel organizațional, dar și pe plan individual, iar această schimbare de cultură organizațională se poate face și prin evenimente, nu doar prin sesiuni de training.

„Odată ce individul înțelege că e bine să reduci emisiile și asta înseamnă să închizi lumina și să colectezi separat, atunci e o schimbarea la nivel de educație individuală”, precizează pentru Green Start-Up Monica Movileanu.

Raportarea, ultimul pas

Ultimul pas este raportarea progresului de sustenabilitate, care urmează după colectarea datelor. Colectarea, potrivit reprezentantei PwC, se poate face automat, mod ideal, dar și manual, doar că această din urmă soluție este mai de durată și necesită verificarea acurateței datelor.

Totodată, pentru o raportare eficientă, se pot folosi și tool-uri specializate, globale sau locale, spune Monica, astfel că validarea performanței de mediu se poate face și cu ajutorul terților. Raportarea corectă și onestă este importantă pentru ținerea unei evidențe a performanței de mediu pe care o companie o are de-a lungul timpului.

În baza acestor rapoarte, reprezentanții companiilor și specialiștii pot recomanda acțiuni care să reducă impactul pe care acestea le au asupra mediului înconjurător, dar și social, și care în final vor contribui la o creștere economică a companiilor respective, dar și la nivel local.