Potrivit CNBC, compania daneză a comandat deja 13 nave care funcționează pe metanol verde de la compania sud-coreeană Hyundai Heavy Industries. Metanolul verde este considerat ca fiind un combustibil mai verde comparativ cu cei fosili care alimentează de regulă navele.

Acesta este unul dintre pașii pe care Maersk îi face pentru a deveni net-zero până în 2040, însă compania trebuie să se asigure că va avea de unde să suplimenteze rezerva de combustibil verde pentru navele sale.

Morten Bo Christiansen, unul dintre reprezentanții echipei însărcinată cu găsirea unor alternative pentru decarbonizarea operațiunilor de transport ale Maersk, a declarat că „este o situație similară cu oul sau găina.”

„Navele vor ajunge înaintea combustibililor, ceea ce nu este tocmai ideal. Nu exista niciun furnizor pentru acest tip de combustibil atunci când am comandat navele”, a adăugat el.

Maersk a semnat un acord în luna martie cu șase companii energetice pentru ca acestea să accelereze producția de metanol verde astfel încât compania de transport maritim să nu rămână fără combustibil.

Christiansen a declarat că cele 13 nave ar trebui să funcționeze pe metanol verde începând cu 2026, iar până atunci, ele vor fi alimentate de combustibilii fosili tradiționali, însă „intenția este clar ca ele să meargă pe metanol verde.”

Un reprezentant al companiei a declarat că Maersk „cel puțin 10% din consumul de combustibil din 2023 va fi acoperit de către combustibili alternativi, precum biometanul.”

Echipa de la Maersk explorează și alte opțiuni în ce privește combustibilii alternativi, precum amoniacul. Christiansen a declarat despre acesta că „este considerat ca fiind unul dintre cei mai importanți combustibili ai viitorului și ar putea fi”, adăugând că infrastructura mai are nevoie de câțiva ani pentru a se maturiza și a putea alimenta navele cu acest combustibil.

„Cealaltă provocare a amoniacului este aceea că este un gaz. Este greu de manevrat și este toxic, atât pentru oameni, cât și pentru alte ființe. Acest lucru presupune că siguranța la bord prezintă o problemă”, a adăugat el.

Un lucru este clar, anume acela că industria nu se poate baza doar pe o sursă energetică pentru a putea decarboniza sectorul transportului maritim, ci trebuie să combine toate resursele posibile.

În acest sens, Morten Bo Christiansen a declarat că „nu ne putem permite să folosim doar o tehnologie, trebuie să folosim cât mai multe pentru a rezolva această problemă.”