Furtuni submarine, formate în adâncurile Oceanului Antarctic, accelerează topirea platformei de gheață care protejează ghețarul Thwaites, cunoscut drept „ghețarul Apocalipsei”, avertizează cercetători de la University of California, Irvine.

Potrivit NewScientist, aceste vortexuri de apă sunt responsabile pentru aproximativ o cincime din topirea totală a gheții din regiune.

Vârtejuri sub gheață care acționează ca uraganele

Echipa condusă de Mattia Poinelli a arătat că vortexurile, cu diametre de până la 10 kilometri, se formează atunci când mase de apă cu temperaturi sau densități diferite se întâlnesc, asemănător cu modul în care uraganele apar în atmosferă.

„Au o mișcare intensă și sunt foarte greu de oprit”, a declarat Poinelli. „Singurul loc unde pot merge este dedesubtul gheții.”

Cercetările au indicat că aceste furtuni sunt responsabile pentru 20% din topirea platformei de gheață Thwaites și a ghețarului vecin Pine Island, pe o perioadă de nouă luni. Este prima cercetare care cuantifică efectul acestor fenomene asupra unei platforme de gheață întregi.

Platformele de gheață au un rol esențial în protejarea ghețarilor, încetinind alunecarea lor în ocean și reducând eroziunea produsă de valuri. Ghețarul Thwaites, considerat unul dintre cei mai vulnerabili din lume, pierde anual aproximativ 50 miliarde de tone de gheață. Dacă s-ar prăbuși complet, nivelul mărilor ar putea crește cu până la 65 centimetri.

Mecanismul topirii și efectul de reacție în lanț

În apele Antarcticii, straturi de apă rece și dulce se așază deasupra unor straturi mai adânci de apă caldă și sărată. Când un astfel de vortex este prins sub o platformă de gheață, mișcarea circulară împinge apa rece la periferie și aduce apa caldă din adâncuri spre suprafață, topind gheața de jos în sus.

Acest proces declanșează un efect de feedback: topirea eliberează mai multă apă dulce, care interacționează cu apa sărată și intensifică mișcarea vortexului, ducând la topiri și mai rapide.

În 2022, un dispozitiv de măsurare a temperaturii și salinității a fost „capturat” de un astfel de vârtej sub platforma de gheață Stancomb-Wills. Analizând datele, cercetătoarea Cathrine Hancock de la Florida State University a calculat că aceste provoacă o topire de aproximativ 0,11 metri pe an sub acea platformă.

Pe măsură ce temperaturile globale cresc și tot mai multă apă dulce rezultată din topirea gheții ajunge în ocean, aceste furtuni subacvatice devin mai frecvente și mai puternice. Cercetătorii avertizează că acest mecanism ar putea accelera pierderea de gheață și ar putea duce la o creștere a nivelului mărilor mai mare decât estimările actuale.