Antreprenorii sociali sunt persoane care prin diferite entități legale prioritizează impactul în societate înaintea capitalului, fie că acest lucru se realizează prin întreprinderi sociale, ONG-uri, sau grupuri de inițiativă.

Raportul are rolul de a informa asupra stadiului de dezvoltare al sectorului cu privire la oportunitățile pe care antreprenorii orientați către impact au acces, fie ele financiare sau non-financiare, precum și evidențierea barierelor care încă ne împiedică să accelerăm schimbările sistemice la nivel de societate.

“De 5 ani de când Ashoka a ajuns în România, știm că subiectul finanțării este unul recurent în discuțiile despre barierele cu care antreprenorii sociali se confruntă. Trebuie să lucrăm împreună pentru a dezvolta mediul antreprenoriatului social și societății civile în unul mai sustenabil, iar unul dintre pilonii pe care trebuie să clădim este diversificarea instrumentelor de finanțare. Tensiunile nu apar din cauza unui singur tip de actor, ci prin mecanismele încă incipiente care să susțină impact pe termen lung,” explică Tomina Vodarici, Ashoka România.

Raportul arată că ecosistemul de suport pentru antreprenorii sociali și societatea civilă este încă în fază incipientă.

Analizând nivelul de suport pe care antreprenorii sociali îl percep la nivelul diferiților actori care fac parte din acest ecosistem de suport, niciun actor nu a primit un scor mai mare de 50%, pe primul loc aflându-se organizațiile ce gestionează granturi, urmate de comunitatea de antreprenori sociali și companii private, universitățile situându-se pe ultimul loc.

Mai mult, analiza arată că societatea civilă funcționează predominant prin accesarea grant-urilor nerambursabile, care, deși sunt un instrument necesar, dezvoltă o dependență nesustenabilă în modelul de operare și inițiativă a antreprenorilor sociali.

Raportul complet Social Finance Market in Romania poate fi consultat aici.

De cele mai multe ori, granturile nu consolidează capacitatea organizațională și prezintă fonduri restrictive determinate pe o perioadă scurtă de timp.

Chiar dacă cel mai folosit instrument de finanțare rămâne grantul, antreprenorii sociali din România sunt interesați de instrumente alternative de finanțare.

De exemplu, 83% dintre respondenții studiului ar folosi instrumente precum crowdfunding, iar 68% diferite forme de investiție.

Creditele devin un instrument mai atractiv pentru societatea civilă, 34% dintre ei identificând o oportunitate de a utiliza această linie de finanțare pentru scalare sau co-finanțare (25%).

Totodată, studiul relevă faptul că există tensiuni în relațiile dintre finanțator și antreprenorii sociali, dar și faptul că se identifică de multe ori o incoerență față de parteneriatele pe termen lung ce urmăresc schimbare sistemică și impact sustenabil.

Acestea se formează adesea din lipsa de colaborare asupra unui obiectiv strategic ales, dezechilibru în relația de putere, sau lipsa unei înțelegeri comune asupra a ce reprezintă impact și cum acesta se măsoară.

”În cadrul programelor de accelerare fonduri-structurale.ro am lucrat în ultimii 3 ani cu peste 50 de antreprenori sociali. Am lansat pentru aceștia deja platforma de crowdfunding consolid8 și construim împreună cu partenerii noștri noi soluții pentru dezvoltarea ecosistemului inovării sociale din România. O preocupare constantă a noastră a fost să înțelegem cât mai bine nevoile celor pe care îi susținem. În documentarea pentru raport am avut ocazia să descoperim provocări de la firul ierbii, provocări pe care acum le adresăm prin intermediul Social Finance Alliance for Romania,” explică Raluca Prelucă, partener Fonduri-Structurale.ro.

Raportul mai subliniază și o nevoie foarte vizibilă, dar și o dorință crescută de colaborare, mai ales intersectorială. Crizele globale din ultima perioadă au adus oamenii împreună și au arătat cât de esențial este impactul colectiv în a adresa probleme sistemice.

Astfel, pentru Ashoka România și Fonduri-Structurale.ro, este o oportunitate de a aduce oamenii împreună și a începe crearea de spații colaborative care să transforme mecanismele de lucru ale ecosistemului adiacent societății civile.

Deși se află într-o fază incipientă, în România apar noi forme de instrumente monetare și financiare precum monedele complementare pentru a spori inteligența colectivă și schimbarea sistemică.

Raportul complet Social Finance Market in Romania poate fi consultat aici.