La Climate Change Summit 2023 am aflat de ce avem nevoie de economie circulară acum mai mult decât în orice alt moment din istorie și cum putem converti cu succes economia liniară din prezent la un model circular construit pentru viitor.

Potrivit lui Vojtech Vosecky, cofondator al Institutului pentru Economie Circulară, „economia circulară este veriga lipsă în lupta cu schimbările climatice.”

În urmă cu cinci ani, Vojtech a devenit consilier al primarului din Praga pentru economie circulară, unde a trebuit să găsească și să recomande soluții de impact pentru a transforma capitala Cehiei într-un oraș neutru din punct de vedere al carbonului.

Ce este un economist circular

Totul pleacă de la resurse, după cum explică cofondatorul Institutului pentru Economie Circulară, și cum administrăm ceea ce primim și folosim ca resurse, fie că vorbim de o companie, un oraș sau chiar o țară.

„Ne punem mai multe întrebări, cum ar fi: de unde provine această resursă? are conținut reciclat în componență sau a fost minată dintr-o parte îndepărtată a planetei? cât de mult timp o vom folosi? în ce scop? dar cel mai important este ce vom face cu ea la finalul duratei de viață?”, explică acesta.

Când a trebuit să analizeze toate datele pentru primarul din Praga, Vojtech a realizat că singura șansă pentru ca orașul să devină neutru din punct de vedere al emisiilor era sustenabilizarea celor mai poluante sectoare, printre care se numără industriile alimentară și de construcții.

Ulterior a aflat că, de fapt, acestea se numără printre cele mai mari provocări și pentru alte orașe din lumea întreagă.

Cum administrăm unele dintre cele mai utilizate resurse

Potrivit lui Vojtech, nisipul este cea mai folosită minerală și resursă din lume, după apă, iar pentru că în prezent construim mai mult ca niciodată, chiar și ceva la fel de abundent precum este nisipul poate deveni destul de rar în anumite părți din lume.

„În altele, prețul plătit pentru extragerea lui de către comunități, ecosisteme și chiar economie, este unul mare. Dar nu doar că extragem prea mult, nu ne descurcăm deloc bine nici în ce privește utilizarea eficientă a resurselor pe care le avem deja”, explică acesta, menționând că și resursele pe care le considerăm esențiale sunt în mare parte neutilizate.

În medie, o mașină din Europa stă parcată pe 93% din durata ei de viață, în vreme ce un burghiu este folosit circa 5 minute, după care este depozitat într-o trusă de scule.

Nici când vine vorba de clădiri nu suntem mai economici, spune Vojtech. În San Francisco, de exemplu, aproximativ 30% din clădirile de birouri sunt nefolosite, în vreme ce în New York și în Paris, procentajul este de 20, respectiv 15%.

Dar asta nu e tot, pentru că „în principiu tot ceea ce vedeți în jurul vostru, de la haine, telefon și ceasuri, vor deveni deșeuri mai devreme sau mai târziu, de cele mai multe ori prea devreme.”

Iar problema cea mai mare aici este că mare parte din deșeurile pe care le generăm, indiferent de tipul lor, ajung să fie nereciclate și neutilizate ca resursă valoroasă. În schimb, ele ajung la gropi de gunoi, să fie incendiate sau mai rău, în ecosistemele planetei.

Există câteva resurse fără de care societatea modernă nu poate exista, una dintre ele fiind mâncarea. Din păcate, în fiecare an omenirea irosește circa 30% din mâncarea pe care o produce și nu reușește să o consume, adică 1.3 miliarde de tone de alimente.

Pentru a putea trăi într-o lume neutră din punct de vedere al carbonului, spune Vojtech, trebuie să ne gândim nu doar la decarbonizarea rețelei de electricitate, ci și la cum ne tratăm resursele mai responsabil.

„Economia circulară promite o lume fără deșeuri, unde resursele curg în flux continuu, fără a-și pierde din calitate, unde avem un impact pozitiv sau neutru asupra mediului în timp ce ne desfășurăm activitatea”, a explicat cofondatorul Institutului pentru Economie Circulară.

El a adăugat că economia circulară nu trebuie confundată cu reciclarea, care este doar o parte din principiul circularității. Nu totul poate fi reciclat și nu tot ceea ce poate fi reciclat este colectat corespunzător, motiv pentru care trebuie să găsim alte soluții pentru aceste probleme.

Cele șase principii ale economiei circulare

Vojtech este de părere că toți oamenii pot implementa un set de șase principii sau șase „R” la nivel personal, dar și în ce privește o industrie sau un oraș, care duc la adoptarea unei economii circulare.

Primul „R” vine de la a reține, care implică păstrarea tuturor activelor și extinderea duratei lor de viață cât de mult timp acest lucru este posibil. Apoi intervine regândirea, care implică redesenarea sistemelor și organizarea lanțului valoric, astfel încât să putem elimina elementele liniare.

Regenerarea este și ea parte importantă din proces și necesită o conexiune mai apropiată cu natura, prin plantarea de copaci sau mai însemnat, prin adoptarea de practici agricole sustenabile și regenerative.

Reducerea cantității de resurse pe care o folosim este ceva ce putem implementa la toate nivelurile, motiv pentru care este foarte eficientă. Fie că vorbim despre reducerea consumului de energie, de deșeurile pe care le producem sau cât de mult cumpărăm la nivel individual, toate acestea au un impact mare asupra economiei circulare.

Reutilizarea resurselor pe care le avem la dispoziție este și ea importantă, dar nu în modul în care ne-am gândi inițial. Nu este vorba despre reciclare, ci despre reîntrebuințarea unui obiect pentru alt scop, fără a fi necesară procesarea acestuia.

Un zgârie-nori din Sydney, Australia, cunoscut drept Quay Quarter Tower, a fost renovat folosind 62% din materialele din structura anterioară a clădirii, aceasta fiind unul dintre primele astfel de construcții-turn reutilizabile din lume. Acest model poate fi un exemplu pentru alte orașe și state din întreaga lume care vor să își mențină clădirile moderne și sigure, folosind cât mai puține resurse virgine cu putință.

Recuperarea este al șaselea și ultimul „R” din lista lui Vojtech, care este de părere că recuperarea valorii unui material la finalul vieții acestuia este critică pentru închiderea buclei și pentru menținerea lor în economie sub o formă sau alta.