Particulele fine de praf pot fi duse de curenți pe distanțe de mii de kilometri, iar acestea pot ajunge în marile orașe, afectând astfel sănătatea a milioane de oameni, scrie CNN.

Experții ONU avertizează cu privire la faptul că secetele și schimbările climatice din ultimii ani au amplificat puterea cu care lovesc aceste furtuni și au determinat și o creștere a numărului lor.

Dispozitivul trimis în spațiu poate, conform creatorilor acestuia, să detecteze tipuri diferite de praf și să determine care dintre aceste particule ne încălzesc sau răcesc planeta.

Cercetătorul climatic Natalie Mahowald susține că „praful alb reflectă radiația solară, respectiv căldura, în vreme ce praful roșu și cel negru o absorb.”

În loc să plutească independent în atmosferă, dispozitivul a fost atașat Stației Spațiale Internaționale în anul 2022, ceea ce îi permite să analizeze diferite zone de pe Pământ de 16 ori pe zi.

Senzorii pot procesa suprafețe întinse de până la 80 de kilometri în câteva secunde, ceea ce ajută enorm cele 5.000 de puncte de observație ale furtunilor de praf existente.

Experții ONU susțin că circa două milioane de tone de particule de praf și nisip sunt eliberate în atmosferă anual, iar acestea sunt deosebit de importante pentru sănătatea solului și a vegetației.

Ca un exemplu, particulele din Deșertul Sahara sunt purtate de curenți până în pădurile din Amazon, hrănind astfel copacii cu nutrienți de care au nevoie pentru a supraviețui.

Cu toate acestea, dacă furtunile de praf cresc în frecvență sau în putere, ele pot provoca mai mult rău decât bine, deoarece pot accelera rata încălzirii globale și pot chiar împiedica formarea norilor de ploaie.

Schimbările din circulația atmosferică au cauzat particulele din Sahara să devieze de la curs și să ajungă în zonele Arctice.

„Am observat în ultimele două decenii faptul că calota glaciară din zona Arctică s-a înnegrit foarte tare. Știm că atunci când este neagră, gheața respectivă reflectă mai puțină lumină solară, iar astfel ea se topește mai repede”, a declarat Diana Francis, un cercetător climatic la Universitatea Khalifa din Abu Dhabi.

În vreme ce creatorii au dorit inițial ca procesul de observație să dureze doar 12 luni, în prezent există planuri de extindere a proiectului, deoarece poate furniza foarte multe date importante către cercetători pe care le putem folosi pentru a înțelege mai bine clima.